UE, Rusia si SUA au purtat discutii secrete cu cateva zile inainte de ofensiva fulger a azerilor din Nagorno-Karabah
Oficiali de rang inalt din Statele Unite si UE s-au intalnit cu omologii lor rusi in Turcia pentru discutii de urgenta confidentiale, menite sa rezolve conflictul din enclava Nagorno-Karabah, cu doar cateva zile inainte ca Azerbaidjanul sa lanseze luna trecuta o ofensiva militara fulger pentru a prelua teritoriul separatist de sub controlul etnicilor armeni, relateaza Politico.
Intalnirea neoficiala marcheaza un contact rar – chiar daca in cele din urma nereusit – intre Moscova si Occident cu privire la o preocupare majora de securitate, dupa ce invazia presedintelui rus Vladimir Putin in Ucraina in februarie 2022 a dat peste cap diplomatia obisnuita.
Un diplomat de rang inalt care are cunostinta despre discutii a declarat pentru Politico ca intalnirea a avut loc pe 17 septembrie la Istanbul, ca parte a eforturilor de a face presiuni asupra Azerbaidjanului pentru a pune capat blocadei sale de noua luni asupra enclavei si a permite intrarea convoaielor de ajutor umanitar din Armenia. Potrivit emisarului, intalnirea s-a concentrat pe „cum sa punem in miscare nenorocitele de camioane” si sa ne asiguram ca proviziile de alimente si combustibil pot ajunge la cei aproximativ 100.000 de locuitori.
Statele Unite au fost reprezentate de Louis Bono, consilierul principal al Washingtonului pentru negocierile din Caucaz, in timp ce UE l-a trimis pe Toivo Klaar, reprezentantul sau pentru regiune. La randul ei, Rusia l-a trimis pe Igor Khovaev, care este trimisul special al lui Putin pentru relatiile dintre Armenia si Azerbaidjan.
O astfel de interactiune diplomatica la nivel inalt este rara.
Intr-o declaratie pentru Politico, un oficial UE a declarat: „Credem ca este important sa mentinem canalele de comunicare cu interlocutorii relevanti pentru a evita neintelegerile”.
Cu toate acestea, un oficial american familiarizat cu aceasta chestiune, caruia i s-a acordat anonimatul, a explicat ca discutiile au pornit de la intelegerea faptului ca Kremlinul inca detine influenta in regiune. „Trebuie sa putem lucra cu rusii in aceasta privinta, deoarece ei au influenta asupra partilor, mai ales ca ne aflam intr-un moment precar”, a declarat oficialul american.
La 19 septembrie, Azerbaidjanul a lansat o ofensiva fulger impotriva Nagorno-Karabah, trimitand tancuri si trupe in regiune sub acoperirea unui bombardament puternic de artilerie. Liderii armeni din Karabah au fost fortati sa se predea dupa 24 de ore de lupte crancene care au facut sute de morti de ambele parti. De atunci, guvernul armean afirma ca peste 100.000 de persoane si-au parasit casele si au trecut granita, temandu-se pentru viata lor.
Azerbaidjanul insista ca are dreptul de a lua masuri impotriva „formatiunilor armate ilegale” de pe teritoriul sau recunoscut la nivel international si s-a angajat sa ii „reintegreze” pe cei care au ramas in urma. Presedintele Consiliului European, Charles Michel, a descris operatiunea militara ca fiind „devastatoare”, in timp ce Blinken s-a alaturat apelurilor adresate Azerbaidjanului „de a se abtine de la noi ostilitati in Nagorno-Karabah si de a oferi acces umanitar neingradit”.
