Un altfel de conducator cu sange de neamt. 100 de ani de la nasterea Regelui Mihai
Mihai I, rege al Romaniei intre 1927-1930 si 1940-1947, s-a nascut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, ca fiu al principelui Carol si al Elenei, principesa de Grecia.
La 20 iulie 1927, dupa moartea regelui Ferdinand (1914-1927), in conditiile in care printul Carol renuntase la tronul tarii, Mihai I a devenit rege al Romaniei, inainte de a implini varsta de sase ani. Date fiind imprejurarile, prerogativele demnitatii regale au fost asumate de o Regenta (1927-1930), in componenta careia intrau unchiul regelui, principele Nicolae, patriarhul Miron Cristea si Gheorghe Buzdugan, presedintele Inaltei Curti de Casatie, potrivit „Dictionar biografic de istorie a Romaniei” (Editura Meronia, 2008).
Principele Mihai a urmat scoala primara (din 1928) la Castelul Peles din Sinaia, avandu-l profesor pe Nicolae Sassu. Dupa proclamarea sa ca rege, la 8 iunie 1930, Carol al II-lea, a organizat la Palat, o clasa speciala, formata din copii ce proveneau din medii sociale diferite si de etnii diferite, dar cu rezultate foarte bune la invatatura, sub conducerea generalului Traian Grigorescu. Aici, au predat nume sonore, precum, istoricul Nicolae Iorga si geograful Simion Mehedinti. Mihai, caruia, dupa revenirea la tron a tatalui sau, ii fusese acordat titlul de Mare Voievod de Alba Iulia, a fost inscris onorific, la Liceul „Sf. Sava” din Bucuresti, la Liceul militar „Nicolae Filipescu” de la Manastirea Dealu si la Scoala tehnica a Aeronauticii de la Medias. Si-a sustinut Bacalaureatul la 27 iunie 1940. Pasionat de automobile si mecanica, a facut practica la Atelierele Ford cate doua ore pe saptamana (incepand din 1936), in paralel cu pregatirea militara in cadrul Batalionului Garzii Regale a Palatului. Sublocotenent (1937) in cadrul Batalionului 1 vanatori de munte, general de divizie (1940) si maresal al Romaniei (1941), conform „Enciclopedia sefilor de stat si de guvern ai Romaniei” (Editura Meronia, 2011), citata de Agerpres.
Principesa Elena a fost alaturi de fiul sau in toate imprejurarile, ocrotindu-i copilaria si incercand sa stearga neajunsurile provocate de lipsa tatalui. Venirea pe tron a lui Carol al II-lea, in 1930, a insemnat inceputul unui lung sir de umilinte, sicane si nedreptati. In 1932 a plecat in exil la Florenta, se arata pe site-ul https://casamajestatiisale.ro/. A revenit in 1940, fiindu-i conferit titlul de Regina-mama, de catre generalul Ion Antonescu, si a stat in Romania, alaturi de regele Mihai, pana la 3 ianuarie 1948.
Mihai a revenit pe tron la 6 septembrie 1940, la varsta de 19 ani, in conditiile abdicarii lui Carol al II-lea ca urmare a crizei politice determinate de pierderile teritoriale din vara aceluiasi an si a instaurarii unui regim autoritar sub comanda generalului Ion Antonescu. Pana la 23 august 1944, cat a durat regimul antonescian, regele Mihai a avut atributii mai mult simbolice, avand resedinta la Sinaia, unde i se fixase un program de activitate care viza o pregatire intelectuala la nivel universitar. Preluarea de catre Antonescu a celor mai importante prerogative regale, modul neprotocolar de comportare a generalului, iesirile sale violente, excluderea sistematica a suveranului de la luarea deciziilor au creat de la inceput o stare de tensiune intre Palat si conducatorul statului, care s-au amplificat in anii urmatori. „Nu ma duceam in Bucuresti decat din ratiuni oficiale, atunci cand ma convoca Antonescu. TConvocat, acesta este cuvantul potrivit”, potrivit volumului „Mihai I” („Istoria romanilor in timpul celor patru regi (1866-1947)”, Editura Enciclopedica, Ioan Scurtu, 2004).
Excluderea regelui Mihai de la luarea oricarei decizii in ceea ce privea tara sa, s-a reflectat si in faptul ca nu a fost anuntat nici despre intrarea Romaniei in razboi, alaturi de Germania, impotriva URSS, la 22 iunie 1941, sursa de informare constituind-o stirile transmise de radio BBC. A fost de acord, la inceput, cu razboiul, in vederea recuperarii Basarabiei si Bucovinei de Nord, dar s-a impotrivit continuarii razboiului dincolo de Nistru. A facut vizite pe front (9-10 iul. 1941 si 30 iul.-3 aug. 1942), alaturi de generalul Antonescu, acordand decoratii ostasilor romani. Treptat, regele Mihai I a devenit tot mai reticent fata de continuarea razboiului, mai ales dupa infrangerile din iarna anilor 1942-1943. La randul lor, liderii principalelor partide, Iuliu Maniu si Constantin I.C. Bratianu, au stabilit legaturi secrete cu suveranul si cu regina-mama, discutand despre eventualitatea iesirii Romaniei din razboi. Si-a dat avizul pentru negocierile diplomatice secrete desfasurate de Barbu Stirbei la Cairo (incepand din martie 1944), in scopul incheierii armistitiului cu Natiunile Unite, noteaza lucrarea „Enciclopedia sefilor de stat si de guvern ai Romaniei” (Editura Meronia, 2011).
Regele Mihai l-a chemat pe Antonescu in audienta la 23 august 1944, dupa, ce in urma cu trei zile, Armata Rosie dezlantuise o puternica ofensiva pe directia Iasi-Chisinau, existand riscul transformarii tarii in teatru de razboi si ocuparii ei de catre sovietici. Maresalul Ion Antonescu a refuzat semnarea armistitiului, argumentand ca Romania nu a primit nicio asigurare din partea aliatilor occidentali ca nu va fi lasata in mana sovieticilor. A urmat arestarea sa. In aceeasi zi, incepand cu ora 22.12, a fost transmisa, la radio, Proclamatia catre tara, prin care regele Mihai anunta „iesirea noastra din alianta cu puterile Axei si imediata incetare a razboiului cu Natiunile Unite”. In acelasi timp, s-a anuntat formarea unui guvern de uniune nationala, care a fost insarcinat cu incheierea pacii cu Natiunile Unite: „din acest moment inceteaza lupta si orice act de ostilitate impotriva armatei sovietice, precum si starea de razboi cu Marea Britanie si Statele Unite”, potrivit volumului ”Mihai I” („Istoria romanilor in timpul celor patru regi (1866-1947)”, Editura Enciclopedica, Ioan Scurtu, 2004) si lucrarii „Dictionar biografic de istorie a Romaniei” (Editura Meronia, 2008).
Monarhul roman a fost decorat cu cele mai inalte distinctii de catre URSS si SUA: Ordinul Victoria (iulie 1945) si respectiv, Legiunea de Merit in cel mai inalt grad (1947), fiindu-i astfel recunoscute meritele in scurtarea razboiului si in victoria Aliatilor, la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Prevederile Conventiei de Armistitiu, semnata la 12/13 septembrie 1944, precum si intelegerile internationale intre SUA, Marea Britanie si URSS, care plasau Romania in sfera de influenta sovietica, au facut inevitabila instaurarea comunismului in Romania si inlaturarea monarhiei. Instalarea noului regim a fost marcata de numirea guvernului Petru Groza, la 6 martie 1945, ca urmare a presiunilor exercitate de reprezentantul URSS in Romania, A.I. Visinski. Singura incercare de a stopa instituirea controlului comunistilor asupra intregului stat a fost „greva regala” (aug.1945-ian. 1946), cand Mihai I a refuzat sa semneze decretele guvernului. In 1947, in conditiile ocupatiei militare sovietice si a eliminarii de pe scena politica romaneasca a partidelor politice traditionale, PNT si PNL, monarhia a devenit ultimul obstacol in calea subordonarii tarii intereselor dictate de Moscova.
La 30 decembrie 1947, autoritatile comuniste l-au fortat pe regele Mihai I sa abdice si sa paraseasca tara, luand calea unui lung exil. La scurt timp, dupa ce suveranul roman a facut declaratii privind abdicarea sa fortata, Consiliul de Ministri a luat decizia (22 mai 1948) de a-i retrage cetatenia romana si de a confisca bunurile Familiei Regale.
In urma calatoriei in Marea Britanie, din noiembrie 1947, cu prilejul nuntii viitoarei regine Elisabeta a II-a, Mihai I a cunoscut-o pe viitoarea sa sotie, Ana de Bourbon Parma (n. 18 sept. 1923-m. 1 aug. 2016), din familia regala a Danemarcei. Aflati in exil, cei doi s-au casatorit, la 10 iunie 1948, la Atena. Au avut cinci fiice: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) si Maria (n. 1964). Familia Regala a locuit, pana la sfarsitul anului 1948, la vila Sparta din Florenta, locuinta reginei-mama Elena. Din 1949, regele Mihai I si regina Ana s-au mutat la Lausanne, iar din 1950, in Marea Britanie, unde au locuit pana in 1956, cand s-au stabilit in Elvetia, la Versoix, langa Geneva. Din 2004, s-au mutat la Aubonne, in Elvetia. Regele Mihai a pastrat legatura cu romanii aflati in exil si s-a adresat tarii prin mesajele de Anul Nou, transmise de la postul de radio Europa Libera.
In 1992, regele Mihai I, insotit de regina Ana, a ajuns in Romania, pentru prima oara, dupa 44 de ani. Vizita cu caracter privat, ce a avut loc in perioada 25-27 aprilie, a fost intreprinsa in urma invitatiei primite din partea arhiepiscopului Sucevei si Radautilor, Pimen, de a petrece Sfintele Sarbatori de Pasti la Manastirea Putna. Au mers, apoi, la Bucuresti si la Curtea de Arges.
La 21 februarie 1997, prin Hotararea de Guvern nr. 29, regelui Mihai I i-a fost redata cetatenia romana. La 30 decembrie 1997, regele Mihai a sustinut un discurs in fata reprezentantilor Parlamentului si Guvernului de la Bucuresti, in care a facut o trecere in revista a celor 50 de ani de exil. Totodata, a militat in anii 1997, 2002 si 2006, pentru intrarea Romaniei in NATO si UE, vizitand mai multe tari europene, dar si Statele Unite ale Americii.
La 30 decembrie 2007, regele Mihai I a semnat noul Statut Dinastic al Familiei Regale a Romaniei, prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept succesoare dinastica si mostenitor la Sefia Casei Regale a Romaniei. In anii 2008, 2009, 2010 si 2011, in ziua de 30 decembrie, regele a semnat documentele de infiintare a unor decoratii regale – Decoratia regala „Nihil Sine Deo” (instituita la 30 decembrie 2009), simbol al trainiciei, continuitatii, traditiei si legitimitatii istorice a Casei Regale, Medalia „Regele Mihai I pentru Loialitate” si Crucea Casei Regale a Romaniei -, precum de reinfiintare a Ordinului Coroana Romaniei si de creare a Fundatiei Colectia Familiei Regale a Romaniei, potrivit https://casamajestatiisale.ro/.
In mai 2001, regele Mihai I s-a reintors la Palatul Elisabeta, si la 1 iunie, la Castelul Savarsin. De asemenea, in vara anului 2008, Castelul Peles a reintrat oficial in posesia sa.
Regele Mihai I a fost ales membru de onoare al Academiei Romane (19 decembrie 2007). I-au fost acordate, de-a lungul timpului, numeroase titluri onorifice, distinctii, medalii.
La 2 martie 2016, Consiliul Regal a transmis faptul ca regele Mihai se retrage din viata publica, pe fondul unei stari de sanatate precare, care a presupus si o interventie chirurgicala, Casa Regala urmand a fi reprezentata in toate actiunile publice de catre fiica sa, principesa Margareta, Custodele Coroanei. La 6 noiembrie 2017, Casa Regala facea un nou anunt prin care informa ca starea generala a regelui Mihai s-a agravat si prezinta o slabiciune accentuata, cu o scadere semnificativa a rezistentei.
Regele Mihai I al Romaniei a murit la 5 decembrie 2017, la varsta de 96 de ani, la resedinta din Elvetia. Suveranul roman a revenit pentru ultima oara, in Romania, la 13 decembrie 2017, cand sicriul cu trupul neinsufletit a fost adus pe Aeroportul Otopeni, la bordul unui avion militar. In aceeasi zi, sicriul a fost asezat in Holul de Onoare al Castelului Peles, unde timp de cateva ore, numerosi reprezentanti ai institutiilor statului si ai corpului diplomatic acreditati la Bucuresti au transmis condoleante si s-au recules la catafalcul regelui. In seara zilei de 13 decembrie, sicriul cu trupul neinsufletit al regelui a fost adus in Capitala si depus la Palatul Regal, unde a fost vegheat de fetele sale, dar si de reprezentanti ai Caselor Regale europene iar mii de oamenii obisnuiti i-au adus un ultim omagiu. Zilele de 14, 15 si 16 decembrie au fost declarate de guvern zile de doliu national pe teritoriul Romaniei in memoria regelui Mihai I.
In dimineata zilei de 16 decembrie, dupa un scurt serviciu religios oficiat in Sala Tronului de la Palatul Regal, sicriul cu trupul neinsufletit al regelui Mihai I a fost asezat pe un catafalc in Piata Palatului Regal si, apoi, a fost urcat pe un afet de tun (ora 11.15). Cortegiul funerar, la care au luat parte Familia Regala, militari romani, reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe Romane, s-a deplasat pe jos iar afetul de tun a fost tras, in semn de omagiu, de un vehicul militar operational. Cortegiul funerar a mers pe traseul Piata Palatului Regal – Calea Victoriei – Splaiul Independentei – Piata Unirii – Intrarea pe Dealul Mitropoliei.
La Catedrala Patriarhala a avut loc slujba de inmormantare, cortegiul pornind, apoi, spre Gara Regala Baneasa de unde Trenul Regal a plecat spre Curtea de Arges, unde regele Mihai I a fost inmormantat la Catedrala arhiepiscopala si regala din Curtea de Arges.
