Unitati ale politiilor de frontiera ale Kargazstanului si Tadjikistanului erau angajate joi seara in lupte armate intr-o zona sensibila unde cele doua tari s-au mai confruntat in primavara trecuta, luptele de atunci soldandu-se cu zeci de morti, informeaza AFP, citata de Agerpres.
Cele mai intense schimburi de focuri au loc acum in zona satelor Tort-Kocho si Cir-Dobo, potrivit unui comunicat emis de politia de frontiera a Kargazstanului, care acuza politia de frontiera tadjica de utilizarea de lansatoare de grenade si mortiere. „Situatia s-a degradat, partea tadjica deschizand focul asupra unitatilor” kargaze in jurul orelor locale 19:35 (13:35 GMT).
Potrivit aceleiasi surse, conflictul a inceput prin blocarea drumului Batken-Isfan de catre cetateni tadjici, insotiti de politisti de frontiera ai Tadjikistanului.
Tadjikistanul, tara autoritara si foarte inchisa, nu a comentat imediat situatia si in general se arata foarte zgarcita in informatii in acest tip de conflict.
In primavara lui 2021, lupte sangeroase au avut loc intre fortele armate ale celor doua tari in jurul enclavei tadjice Voruh din Kargazstan. Aceasta este o zona de tensiuni legate in special de probleme ce tin de accesul la apa al acestor doua foste republice sovietice, foarte sarace.
Violentele de anul trecut au facut aproape 60 de morti, fiind cele mai sangeroase dupa mai multi ani si alimentand temeri privind o escaladare a tensiunilor intre cele doua tari vecine.
Cele doua parti au pus una pe seama celeilalte responsabilitatea pentru acele confruntari, inainte de a conveni asupra unui armistitiu. Negocieri intre presedintele kargaz Sadir Japarov si omologul sau tadjic Emomali Rahmon au consolidat armistitiul.
Confruntari mai putin grave au loc in mod regulat intre locuitori ai regiunii, pentru pamanturi si acces la apa, necesitand interventia politiei de frontiera.
Mari portiuni de frontiera intre diferite tari ale Asiei Centrale nu au fost delimitate dupa destramarea Uniunii Sovietice in 1991, alimentand tensiuni etnice, economice sau sociale in aceasta vasta regiune, unde populatia de la sate traieste adesea in mare saracie.
Prin urmare, la 30 de ani dupa prabusirea Uniunii Sovietice, Asia Centrala ramane o regiune instabila.
Kargazstanul a trecut din 2005 pana in prezent prin trei revolutii si o explozie de violente etnice, in timp ce Tadjikistanul inregistreaza confruntari sporadice cu grupari armate islamiste si inca isi panseaza ranile unui razboi civil, care a avut loc la inceputul anilor 1990.
Kazahstanul, putere regionala considerata multa vreme o oaza de stabilitate, a fost zguduita recent de manifestatii care au degenerat in revolte si represiune armata, mai ales la Almati, centrul economic al tarii. Presedintelui kazah in exercitiu Kasim-Jomart Tokaev a dat ordinul sa se traga in manifestanti fara somatie, atribuind violentele unor „banditi si teroristi” din strainatate, ceea i-a servit ca argument pentru a chema in ajutor fortele comune ale Organizatiei Tratatului de Securitate Colectiva (OTSC), condusa de Rusia, structura de securitate regionala din care Kazahstanul face parte, alaturi de Belarus, Armenia, Tadjikistan si Kargazstan. Dupa inabusirea protestelor, aceste „forte de mentinere a pacii” au fost retrase la solicitarea sa.
Joi seara, secretarul general al OTSC, Stanislav Zasi, a discutat la telefon cu secretarii Consiliilor de Securitate ale Tadjikistanului si Kargazstanului, indemnand la incetarea imediata a focului la frontiera intre cele doua tari, potrivit TASS. „OTSC este gata sa acorde Kargazstanului si Tadjikistanului ajutorul necesar pentru solutionarea conflictului”, a subliniat Zasi, citat pe site-ul organizatiei.
Potrivit agentiei de presa ruse, confruntarile de joi au provocat deja moartea si ranirea catorva persoane, militari si civili, si au determinat evacuarea locuitorilor din satele de langa frontiera.
Guvernul Ciolacu a dat publicitatii, vineri seara, dcumentul primit din partea Kievului in legatura cu…
Oficiali polonezi se afla in vizita la Phenian pentru a restabili prezenta diplomatica permanenta a…
Intr-un interviu pentru Financial Times, noul director al British Museum, Nicholas Cullinan, a vorbit despre…
Rares Bogdan, prim-vicepresedinte PNL, sustine ca premierul Ciolacu minte in legatura documentul primit de la…
Pentru a atenua criza locuintelor, guvernul grec ia in considerare acordarea de stimulente suplimentare proprietarilor…
Presedintele Klaus Iohannis a avut, vineri, consultari bilaterale cu cancelarul Republicii Federale Germania, Olaf Scholz,…