Un nou razboi sta sa izbucneasca. Presedintele Azerbaidjanului: „Nu putem sta si astepta vazand cum Franta, India si Grecia inarmeaza Armenia impotriva noastra”
Presedintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a lansat un nou avertisment razboinic in conflictul pe care tara sa il are cu Armenia.
„Nu putem sta si astepta vazand cum Franta, India si Grecia inarmeaza Armenia impotriva noastra”, a declarat presedintele Ilham Aliyev in cadrul forumului international cu tema „COP29 si viziunea verde pentru Azerbaidjan”, organizat de Universitatea ADA, relateaza News.Az.
„Va trebui sa luam masuri serioase daca vom vedea o amenintare serioasa la adresa noastra”, a mentionat seful statului.
Azerbaidjan este puternic sustinut militar de Turcia.
Recent, Armenia a acceptat sa restituie Azerbaidjanului patru sate situate la frontiera lor comuna, a anuntat vineri pe platforma X purtatorul de cuvant al MAE azer, potrivit Reuters.
Conform oficialului azer, acele patru sate se aflau sub controlul Armeniei de la inceputul anilor ’90 si revenirea lor sub autoritatea Azerbaidjanului este un „eveniment istoric indelung asteptat”.
In acest timp, MAE armean a mentionat intr-o declaratie ca Armenia si Azerbaidjanul au ajuns la un acord preliminar asupra a patru sectiuni ale frontierei lor disputate.
Azerbaidjanul a afirmat ca returnarea celor patru sate este o preconditie necesara pentru un acord de pace care sa incheie mai mult de trei decenii de conflict intre cele doua tari foste republice sovietice.
Acordul de vineri, incheiat la o reuniune condusa de vicepremierii celor doua tari, este cel mai clar semn de progres in solutionarea disputelor dintre Armenia si Azerbaidjan, noteaza Reuters.
In aceeasi zi Kremlinul a anuntat ca presedintele rus Vladimir Putin va avea pe 22 aprilie o intrevedere cu omologul sau azer Ilham Aliev.
Rusia a confirmat anterior ca fortele sale de mentinere a pacii au inceput retragerea din regiunea azera Karabah si din alte regiuni invecinate.
Armenia, un vechi aliat al Rusiei, s-a distantat politic de aceasta si strange relatiile cu SUA si cu UE, considerand ca Rusia a abandonat-o in fata Azerbaidjanului care a recuperat pe cale militara intreaga provincia azera cu populatie majoritar armeana Karabah, ce se afla sub controlul separatistilor armeni in urma razboiului azero-armean de la inceputul anilor ’90.
In toamna anului 2020, cand Armenia s-a confruntat intr-un nou razboi cu Azerbaidjanul pentru controlul asupra enclavei Karabah, premierul armean Nikol Pasinian a declarat ca tara sa a comis o eroare strategica incredintandu-si securitatea exclusiv Moscovei.
In timpul acelui conflict, premierul Pasinian a cerut Moscovei ca Organizatia Tratatului de Securitate Colectiva (OTSC) sa intervina, fortele armene fiind depasite de capabilitatile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei.
Dar Kremlinul – care il considera pe Pasinian un politician pro-occidental, venit la putere in urma unei „revolutii colorate” – a refuzat, motivand ca regiunea Karabah nu este teritoriu al Armeniei, fapt recunoscut la nivel international.
Razboiul din 2020, soldat cu circa 6.500 de morti, a fost oprit printr-un armistitiu negociat de Rusia in fata unei infrangeri iminente a trupelor armene. Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoita sa cedeze Azerbaidjanului o parte a provinciei Karabah si teritoriile azere din jurul ei pe care le controla dupa razboiul desfasurat la inceputul anilor ’90, iar Moscova a desfasurat in regiune forte de mentinere a pacii.
Armata azera a lansat in septembrie 2023 o noua operatiune militara in urma careia a recapatat complet controlul asupra enclavei, fara ca trupele ruse de mentinere a pacii sa intervina, Erevanul la randul sau abtinandu-se sa mai intervina militar pentru a sustine fortele separatistilor armeni din Karabah, care in consecinta au capitulat rapid in fata ofensivei azere, iar majoritatea populatiei armene din enclava azera s-a refugiat pe teritoriul Armeniei.
Foto: Deposit Photos
