Un pret pentru localnici, altul pentru turisti: taxa secreta a restaurantelor din Lisabona pentru locuitorii din afara orasului
Pentru a lua bani de la turisti fara a speria clientela nationala, multe restaurante din Lisabona aplica preturi diferite pentru vizitatorii straini si portughezi. Practica este ilegala, a scris saptamanalul portughez Expresso citat de Daily Mail. Aceasta practica se gaseste si in alte tari, am putea adauga noi.
Schema este discreta, desi este deja cunoscuta de multi. In mai multe restaurante traditionale portugheze situate in centrul istoric al Lisabonei, exista un pret pentru turisti, marcat pe meniuri scrise in mai multe limbi si vizibil pentru toata lumea, si altul pentru portughezi, transmis verbal, pe cale orala sau indicat in meniuri, plasat in zone abia vizibile sau chiar ascuns si care nu este accesibil vizitatorilor. Intr-unul dintre restaurantele din cartierul Baixa, cu o terasa de obicei plin de turisti, si unde o simpla gustare costa 15 euro, portughezii platesc doar 9,90 euro pentru o masa completa, inclusiv bautura, desert si cafea.
Expertii din industrie spun ca preturile selectiv diferite pentru oameni in functie de nationalitatea lor este „complet ilegale”, in timp ce organismul national din Portugalia spune ca nu este constient de aceasta practica.
Scandalul vine in momentul in care Lisabona, la fel ca si alte parti ale Europei se confrunta cu supraturismul, localnicii spunand ca se simt „cetateni de mana a doua” la ei acasa.
Lisabona este o atractie turistica uriasa, aducand sase milioane de vizitatori in fiecare an – spre supararea localnicilor.
Expresso, care a informat pentru prima data despre „dublu standard”, a citat asociatia portugheza AHRESP din industria ospitalitatii, spunand ca nu stia ca restaurantele au preturi discriminatorii pentru turisti.
Organismul a spus ca tarifele trebuie sa fie egale pentru toti clientii si afisate „intr-o maniera total transparenta”.
Locuitorii au lansat campanii care cer interzicerea tuk-tuk-urilor – taxiurile cu trei roti indragite de turisti – iar militantii au strans suficiente semnaturi pentru un referendum privind interzicerea inchirierii pe termen scurt, cum ar fi Airbnb.
Associated Press a trimis recent un reporter in Sintra, la vest de Lisabona, unde localnicii au spus ca se simt „izolati” in propriile orase din cauza supraturismului, mai mult decat in timpul pandemiei de Covid.
Se crede ca pandemia este partial de vina pentru o crestere a turismului catre destinatiile globale majore. Lisabona primeste in jur de 6 milioane de vizitatori pe an.
Consiliul Mondial pentru Calatorii si Turism (WTTC) a estimat la inceputul acestui an ca turismul in Portugalia va creste cu aproape un sfert peste nivelul din 2019 – creand locuri de munca si stimuland economia.
Dar are un pret, potrivit localnicilor – costuri in crestere ale locuintelor, o crestere a numarului de proprietati care sunt inchiriate pe termen scurt in loc de locuinte pe termen lung si o lipsa de locuri de munca bine platite calificate.
Orasul a raspuns acceptand sa reduca la jumatate numarul de tuk-tuk-uri si sa construiasca mai multe locuri de parcare pentru taxiuri, pe fondul plangerilor ca blocheaza drumurile. De asemenea, a fost dublata taxa turistica de la doi euro la patru euro de persoana pe noapte.
Mai ramane de decis ce va face cu inchirierile pe termen scurt. Se estimeaza ca in Lisabona functioneaza aproximativ 20.000 de locuri de cazare pe termen scurt – un numar mare intr-un oras de aproximativ 570.000 de locuitori.
Dar supraturismul ramane o problema din ce in ce mai mare in multe alte colturi ale Europei – iar localnicii duc lupta in strada.
La Barcelona, protestatarii au tras in turisti cu pistoale cu apa si le-au transmis „sa plece acasa”.
Chiriile au crescut cu 18% in iunie fata de anul trecut in orase turistice precum Barcelona si Madrid, potrivit site-ului imobiliar Idealista, pe masura ce preturile proprietatilor au explodat din cauza cererii tot mai mari de inchirieri pe termen scurt.
Orasul se angajeaza acum sa scape complet orasul de acest sistem de inchiriere pana la sfarsitul deceniului – determinand apeluri catre alte orase din Marea Britanie, cum ar fi Edinburgh, sa urmeze exemplul.
Pe insulele spaniole Tenerife, Mallorca si Menorca, mii de persoane au iesit in strada pentru a cere o regandire a strategiei economice a guvernelor locale, care se bazeaza in mare masura pe comertul turistic.
„Turistii sa se intoarca acasa” a devenit un apel popular in randul localnicilor din Spania si teritoriile sale insulare. Localnicii au populat plajele cu bannere pe care scrie „Hai sa ne ocupam plajele!”, in incercarea de a-i face pe turisti sa renunte.
