Un fost presedinte trimis in fata unui tribunal pentru fapte de coruptie, o premiera in istoria postbelica a Frantei: Nicolas Sarkozy va fi judecat incepand de luni la Paris in dosarul ”interceptarilor”, alaturi de avocatul sau Thierry Herzog si de fostul inalt magistrat Gilbert Azibert, relateaza sambata AFP, citata de Agerpres.
Denuntand un ”scandal care va ramane in istorie”, fostul sef de stat, in varsta de 65 de ani, promite ca va fi ”combativ” in fata instantei in acest proces fara precedent.
Inaintea lui, un alt fost presedinte francez, Jacques Chirac, a fost judecat – si condamnat in anul 2011 la doi ani de inchisoare cu suspendare – pentru angajari fictive la primaria Parisului facute pe vremea cand fusese edilul capitalei franceze. Insa acum este pentru prima data cand un fost presedinte al Frantei este judecat pentru coruptie.
Retras din politica dupa ce a pierdut cursa interna a dreptei franceze pentru alegerile prezidentiale din 2017, Sarkozy risca zece ani de inchisoare si o amenda de un milion de euro pentru coruptie si trafic de influenta, la fel si ceilalti doi inculpati, judecati in plus si pentru incalcarea secretului profesional.
Dosarul ”interceptarilor” isi are originea intr-un alt dosar judiciar care-l ameninta pe Sarkozy, acela legat de suspiciunile privind finantarea campaniei sale prezidentiale din anul 2007 cu bani primiti de la fostul dictator libian Muammar Gaddafi.
In luna martie 2012, site-ul de investigatii Mediapart a publicat un document din care reiese ca, in anul 2007, Franta a vandut Libiei echipamente de control pe internet, contract ce ar fi fost folosit pentru finantarea respectivei campanii electorale printr-un comision de 50 de milioane de euro. Un an mai tarziu, cand Sarkozy nu se mai afla la Palatul Elysee, justitia franceza a decis sa inceapa investigarea acestui caz.
In cadrul investigatiilor privind ancheta libiana, procurorii au stabilit in septembrie 2013 sa intercepteze convorbirile lui Sarkozy, descoperind astfel la inceputul anului urmator ca el folosea o linie telefonica secreta, cu o cartela prepay achizitionata sub numele „Paul Bismuth”, pentru a comunica cu avocatul sau Thierry Herzog.
Conform rechizitoriului Parchetului National Financiar (PNF), in timpul mandatului sau prezidential Sarkozy a incercat, ajutat de avocatul Thierry Herzog, sa obtina unele informatii secrete de la un inalt magistrat, Gilbert Azibert, privind o investigatie care il viza in ‘afacerea Bettencourt’, in schimbul promisiunii unui post de prestigiu la Monaco pentru acesta din urma, post pe care in final Azibert nu l-a mai obtinut.
Dupa ce la sfarsitul lui 2013 a fost achitat dosarul ”Bettencourt” – in care el fusese suspectat ca Liliane Bettencourt, mostenitoarea imperiului de cosmetice L’Oreal, i-ar fi finantat ilegal campania din 2012 – Sarkozy a sesizat Curtea de Casatie pentru a obtine anularea confiscarii agendelor sale prezidentiale, el temandu-se ca informatiile continute de acestea ar putea fi folosite impotriva sa in alte anchete. In timpul procedurii legate de aceasta sesizare Sarkozy ar fi incercat in 2014 sa obtina respectivele informatii secrete de la Gilbert Azibert, la acea vreme judecator la Curtea de Casatie.
Validarea interceptarilor, in martie 2016, de catre cea mai inalta instanta a Frantei a fost o infrangere majora pentru fostul presedinte, care a sustinut ca transcrierea discutiilor intre un avocat si clientul sau este ilegala.
O alta ancheta contestata a PNF revine acum in atentie. Clasata in anul 2019, aceasta urmarea sa identifice ”cartita” care i-ar fi avertizat pe Nicolas Sarkozy si pe Thierry Herzog ca linia lor secreta ‘Bismuth’ era interceptata.
In cadrul acestei anchete magistratii au analizat facturile telefonice detaliate ale unor avocati celebri, unii dintre acestia fiind aparatorii ai inculpatilor la procesul care incepe luni. Printre ei se numara si actualul ministru francez al justitiei, Eric Dupond-Moretti, care la jumatatea lui septembrie a deschis o ancheta administrativa impotriva a trei magistrati ai PNF.
Pe Nicolas Sarkozy il mai asteapta un proces in primavara, si anume dosarul ”Bygmalion” legat de finantarea campaniei sale prezidentiale din 2012.
Fostul presedinte considera ca actiunile judiciare impotriva lui sunt motivate politic, punand inculparea sa pentru coruptie pe seama ‘instrumentalizarii politice a unei parti a justitiei’.
Cristian Andrei, jurnalistul care in ultimii ani a documentat indeaproape modul in care partidele politice…
Potrivit autoritatii de reglementare E-Control, Austria nu mai este dependenta de furnizarea de gaze din…
Locuitorii stramutati din cauza luptelor dintre fortele ucrainene si rusesti din regiunea Kursk au protestat…
Presedintele PNL, Nicolae Ciuca, anunta vineri ca "pe masura ce timpul trece si ziua alegerilor…
Uniunea Europeana ar trebui sa revizuiasca sanctiunile impotriva Rusiei, deoarece acestea mentin preturile ridicate la…
Controversat in viata, afaceristul Silviu Prigoana declanseaza controverse chiar si dupa moartea lui. El nu…