Un tribunal american l-a condamnat pe fostul presedinte al Hondurasului la 45 de ani de inchisoare pentru infractiuni legate de droguri
Fostul presedinte al Hondurasului, Juan Orlando Hernandez, acuzat de infractiuni legate de droguri de un tribunal american, a fost condamnat, miercuri, la 45 de ani de inchisoare, potrivit BBC.
Hernandez a fost gasit vinovat in martie de conspiratie pentru a importa cocaina in SUA si de detinere de „dispozitive distructive”, inclusiv mitraliere.
Procurorii din New York au spus ca a condus tara din America Centrala ca un „narco-stat” si a acceptat mita de milioane de dolari de la traficantii de droguri pentru a-i proteja.
„A asfaltat o autostrada a cocainei catre Statele Unite, protejata de mitraliere”, au spus procurorii in discursul final.
Fostul presedinte, in varsta de 55 de ani, a fost detinut la o inchisoare din Brooklyn inca de la extradarea sa in SUA din 2022.
Luna trecuta, judecatorul din Manhattan care supravegheaza cazul a respins cererea sa de rejudecare, dupa ce avocatii sai au sustinut ca procesul a fost afectat de marturia inexacta a unui agent de la Narcotice care a spus ca traficul de cocaina a crescut in Honduras in timpul mandatului fostului presedinte.
Judecatorul districtual Kevin Castel a gasit eroarea ca fiind „imateriala” pentru acuzatia de conspiratie cu traficantii de droguri.
„Condamnarea lui Hernandez s-a bazat pe coroborarea declaratiilor a numerosi martori cu inregistrarile telefonice si un registru de droguri recuperat”, a scris judecatorul Castel.
Hernandez a fost presedintele Hondurasului din 2014 pana in 2022, detinand doua mandate consecutive.
Initial, el a candidat cu promisiunea de a aborda problema criminalitatii legate de droguri din tara. In schimb, procurorii l-au acuzat ca a colaborat cu „unii dintre cei mai prolifici traficanti de narcotice din lume pentru a construi un imperiu corupt si brutal bazat pe traficul ilegal de tone de cocaina catre Statele Unite”.
La trei luni dupa ce si-a incheiat mandatul, el a fost extradat la New York si arestat in aprilie 2022 pentru a se confrunta cu acuzatii federale in SUA.
Anterior, el a fost vazut ca un aliat puternic al SUA, care i-au trimis tarii sale peste 50 de milioane de dolari (in asistenta anti-narcotice, precum si milioane de dolari suplimentare in ajutor militar si de securitate.
In 2019, presedintele de atunci Donald Trump i-a multumit lui Hernandez pentru ca „a lucrat foarte strans cu Statele Unite”.
La randul sau, Hernandez le-a multumit lui Trump si poporului american „pentru sprijinul pe care ni l-au oferit in lupta ferma impotriva traficului de droguri”.
Procurorii au descoperit ulterior ca Hernandez avea legaturi cu traficantii de droguri inca din 2004, cu mult inainte de a deveni presedinte, si ca el a facilitat contrabanda a aproximativ 500 de tone de cocaina in SUA.
Ei au spus ca traficantii de droguri i-au dat mita milioane de dolari pentru a permite introducerea ilegala de cocaina din Columbia si Venezuela prin Honduras catre SUA.
In timpul procesului sau, mai multi traficanti de droguri condamnati au marturisit ca l-au mituit pe Hernandez. Avocatii sai au sustinut ca cei care au depus marturie impotriva lui au facut acest lucru pentru propriul lor castig.
Hernandez i-a acuzat pe cei care au depus marturie impotriva lui ca sunt „mincinosi de profesie”.
Procurorii au mai sustinut ca el a folosit banii din droguri pentru a mitui apoi oficiali pentru a manipula alegerile prezidentiale din Honduras din 2013 si 2017 in favoarea sa.
Negand acuzatiile, Hernandez a sustinut ca a fost „victima a unei vendete si a unei conspiratii a crimei organizate si a dusmanilor politici”.
El este de asteptat sa faca recurs.
Hernandez nu este primul fost sef de stat din America Latina condamnat pentru o crima legata de droguri in SUA.
In 1992, conducatorul panamez Manuel Noriega a fost condamnat de un tribunal din Miami pentru trafic de droguri, iar Alfonso Portillo din Guatemala a fost condamnat pentru acuzatii de spalare de bani de un tribunal din New York in 2014.
