Ungaria anunta ca isi va exercita dreptul de veto la constituirea unui fond UE de 20 de miliarde de euro pentru Ucraina
Ungaria se dovedeste a fi cel mai mare obstacol in incercarea UE de a crea un fond pe termen lung de pana la 20 de miliarde de euro pentru a mentine aprovizionarea armatei ucrainene, scrie Politico.
Planul s-a aflat pentru prima data pe ordinea de zi joi, cand ministrii de externe s-au intalnit la Bruxelles. Propunerea este ca Bruxelles-ul sa puna deoparte cel putin 5 miliarde de euro pe an, in urmatorii patru ani, pentru a contribui la acoperirea costurilor aferente achizitionarii si donarii de arme de catre tarile UE pentru Ucraina si antrenarea fortelor ucrainene.
Insa, in timpul reuniunii, Ungaria – care a sustinut ca Ucraina ar trebui sa inceteze lupta – a declarat ca se va opune constituirii fondului pana cand Ucraina va elimina o banca maghiara controversata, OTP, de pe lista „sponsorilor de razboi”.
Pana atunci, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a declarat ca tara sa nu va autoriza mai multi bani pentru asa-numita Facilitate europeana pentru pace a UE – fondul pe care Bruxelles-ul l-a folosit pentru a subventiona livrarile de arme catre Ucraina.
Pana in prezent, UE a alocat aproximativ 4 miliarde de euro pentru fondul militar de cand Rusia a invadat Ucraina. Dar oficialii doresc sa stabileasca o sursa mai consistenta de bani pentru a evita necesitatea de a purta in mod constant discutii dificile despre alocarea fondurilor.
Demersul pentru un fond care sa dureze cativa ani face parte din eforturile mai ample ale Occidentului de a oferi Ucrainei mai multe garantii permanente de securitate, o discutie care a dominat recentul summit NATO din Lituania.
Inaltul diplomat european Josep Borrell a confirmat in timpul reuniunii de joi ca UE isi propune sa adauge 20 de miliarde de euro la aceasta suma.
„Am propus crearea unei sesiuni dedicate in cadrul Facilitatii europene pentru pace pentru a oferi pana la 5 miliarde de euro pe an, in urmatorii patru ani, pentru nevoile de aparare ale Ucrainei”, a declarat Borrell. El a explicat ca aceasta cifra reprezinta „evaluarea nevoilor si a costurilor angajamentului nostru de securitate pe termen lung fata de Ucraina”.
Potrivit unui oficial informat cu privire la discutii si care a vorbit sub anonimat, Borrell a explicat ca statele membre vor conveni asupra unor suplimentari de la caz la caz, in functie de evenimentele de pe teren si de nevoile Ucrainei.
Obiectivul este de a gasi un acord final pana in octombrie, cand liderii UE se vor reuni din nou la Bruxelles. Iar unii diplomati cred ca pana atunci pozitia Ungariei poate evolua.
Ministrii de externe si ai apararii vor discuta planul in cadrul unei reuniuni care va avea loc la sfarsitul lunii viitoare, dar propunerea va trebui sa fie discutata si de ministrii de finante. Un plan mai detaliat este asteptat pana la sfarsitul lunii august, a declarat oficialul.
In asteptarea detaliilor de joi, unii ministri si-au exprimat ezitarea de a se stabili o cifra specifica atat de devreme. Altii au declarat ca doresc sa discute aceasta cifra in cadrul unor negocieri mai ample privind bugetul general al UE.
„Avem nevoie de garantii de securitate pentru Ucraina, iar aceste garantii de securitate functioneaza cel mai bine atunci cand merg mana in mana [si] sunt impletite cu ceea ce facem la nivel european”, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock.
Dar „nu poti lansa doar o sugestie”, a adaugat ea. „Mai degraba acest lucru trebuie sa fie interconectat in mod logic si semnificativ, iar despre asta vorbim astazi si vom vorbi in lunile urmatoare.”
„Este prea devreme pentru a vorbi despre cifre specifice, deoarece exista si alte nevoi financiare: sprijin macrofinanciar, ajutor umanitar, reconstructie”, a declarat ministrul austriac de externe, Alexander Schallenberg.
Cu toate acestea, cei mai apropiati parteneri UE ai Ucrainei, precum Lituania, au sustinut contrariul, spunand ca nici macar 20 de miliarde de euro nu ar trebui sa fie un plafon.
