Ungaria blocheaza inca o actiune a UE legata de Rusia. A pus veto pe declaratia comuna a UE de denuntare a cenzurarii a 81 de institutii media europene

Ungaria si-a exercitat inca o data dreptul de veto pentru a deraia politica externa a Uniunii Europene, blocand miercuri publicarea unei declaratii comune care denunta decizia recenta a Kremlinului de a interzice 81 de institutii media europene in Rusia, relateaza Euronews.

Printre publicatiile vizate de Moscova se numara marci cunoscute in Europa, precum ORF din Austria, Der Spiegel din Germania, RTE din Irlanda, El Pais si El Mundo din Spania, RAI din Italia, Publico din Portugalia, Le Monde si AFP din Franta si YLE din Finlanda.

Lista include un site maghiar, portalul de stiri 444, care este independent.

Tuturor acestora li s-a interzis accesul la radiodifuzare si la spatiile online din Rusia.

Moscova afirma ca restrictiile vor fi ridicate daca blocul comunitar anuleaza sanctiunile impuse luna trecuta RIA Novosti, Izvestia si Rossiyskaya Gazeta, despre care se spune ca raspandesc propaganda pro-razboi. Sanctiunile au afectat, de asemenea, Voice of Europe, site-ul cu sediul in Olanda care a fost implicat in scandalul mituirii unor politicieni UE, asa-numitul Russiagate.

Bruxelles-ul a dorit sa reactioneze la atacurile Rusiei cu o declaratie critica aprobata de toate cele 27 de state membre, deoarece unanimitatea este necesara in politica externa. Dar Ungaria a blocat aceasta mustrare colectiva, fortandu-l pe Josep Borrell, seful politicii externe a UE, sa publice o declaratie pe cont propriu.

Borrell a declarat ca interdictia „total nefondata, restrange si mai mult accesul la informatii libere si independente si extinde cenzura mediatica deja severa din Rusia” si a precizat ca sanctiunile impotriva canalelor rusesti vor ramane in vigoare.

„Emisiunile rusesti de dezinformare si propaganda, impotriva carora UE a introdus masuri restrictive, nu reprezinta o mass-media libera si independenta”, a scris el. „Activitatile lor de difuzare in UE au fost suspendate, deoarece aceste posturi se afla sub controlul autoritatilor ruse si contribuie la sprijinirea razboiului de agresiune impotriva Ucrainei”, a mai spus el.

Lunga lista de vetouri ale Ungariei a devenit o sursa permanenta de exasperare in randul diplomatilor de la Bruxelles. In ciuda rugamintilor repetate, Budapesta continua sa obstructioneze un sprijin militar in valoare de 6,6 miliarde de euro pentru Ucraina.

La inceputul acestui an, Orban a rupt randurile cand l-a felicitat pe Vladimir Putin pentru „realegerea sa”, pe care alte state membre au refuzat sa o recunoasca.

Momentul ales pentru aceasta decizie a ridicat, de asemenea, semne de intrebare: Ungaria va prelua presedintia rotativa a Consiliului UE la 1 iulie, o pozitie privilegiata care va permite tarii sa stabileasca agenda politica si sa modereze discutiile dintre statele membre.