Uniunea Europeana vrea sa adopte o reforma prin care sa impuna ca in cazul falimentului unei banci, actionarii si creditorii se aleg cu pierderile si nu clientii
In timp ce prabusirea creditorului american Silicon Valley Bank scoate din nou in evidenta fragilitatea sistemului financiar mondial, pe coridoarele UE se fac tot mai multe speculatii cu privire la cine sau ce a determinat Comisia Europeana sa retraga – in ultima clipa – un controversat act legislativ in domeniul bancar, care ar fi blocat acordarea de bani publici bancilor care intrau in faliment, scrie Politico.
Planul de inasprire a normelor privind salvarea bancilor a fost retras in mod misterios de pe agenda Comisiei pentru saptamana trecuta, iar acum se preconizeaza ca va fi suspendat pentru cel putin o luna. Sau chiar mai mult.
Si nici ca se putea un moment mai nepotrivit pentru ca planul european de uniune bancara sa sufere o alta amanare.
Decizia de amanare a venit inainte de prabusirea SVB, care avea active in valoare de 209 miliarde de dolari – ceea ce a necesitat o garantie guvernamentala americana pentru toti deponentii si a scos la iveala lacunele din cadrul de gestionare a bancilor in faliment.
In timp ce modelul de afaceri al SVB era relativ neobisnuit si puternic dependent de industria tehnologica, banca era un creditor de dimensiuni medii pe piata americana.
Normele UE privind suspendarea activitatii au ca scop sa impiedice bancile de nivel mediu sa primeasca bani publici in caz de criza, iar decizia SUA de a salva toti deponentii SVB va ridica semne de intrebare cu privire la capacitatea UE de a face acelasi lucru pentru a opri o criza bancara.
Exista o multime de tari care au motive pentru a intarzia cea mai recenta propunere a UE. Si o multime de alti protagonisti.
Cei care au reusit sa determine amanarea planului au lucrat in umbra, ceea ce inseamna ca s-au intalnit cu comisarii in particular.
Exista cinci posibili vinovati:
Suspectul nr. 1: Germania
Anul trecut, Berlinul a eliminat un sistem de asigurare a depozitelor la nivelul UE din cauza preocuparilor legate de datoriile comune si a unor amintiri neplacute legate de criza din zona euro, cand a trebui sa acopere mare parte din pierderile Greciei. Acum sprijina planul Bruxelles-ului de a elimina lacunele din revizuirea gestionarii crizelor bancare si a asigurarii depozitelor (CMDI).
De data aceasta, este probabil ca Germania sa doreasca o exceptie pentru sistemele sale de protectie sensibile din punct de vedere politic pentru cooperativele si bancile de economii.
„Pare clar ca are legatura cu Germania, nu cunosc nicio alta [tara membra] care sa fie interesata de blocare in aceasta faza”, a declarat un diplomat UE, care a vorbit sub rezerva anonimatului din cauza sensibilitatii discutiei.
Dar Berlinul nu isi asuma vina. „Nu solicitam o intarziere sau o amanare a revizuirii CMDI. Revizuirea este un pas important.”, a declarat un diplomat german.
Suspectul nr. 2: Franta
La nivelul UE, Parisul se lupta din toate puterile pentru a proteja interesele marilor sale banci. In timp ce setul de reforme vizeaza cu precadere creditorii mai mici, Franta nu doreste sa fie impuse costuri suplimentare institutiilor sale bancare de talie mare.
Dar si francezii spun ca nu sunt responsabili de disparitia CMDI. „Sustinem pe deplin principiul unei reforme ambitioase a cadrului de gestionare a crizelor, dar ne dam seama ca acestea sunt pozitii care nu sunt inca consensuale in Consiliu, iar Comisia a considerat, fara indoiala, ca are nevoie de ceva mai mult timp pentru a pregati cea mai buna forma a proiectului”, a declarat un oficial al Ministerului francez al Economiei.
Suspectul nr. 3: Un atac neintentionat
Germania si Franta au semnat o declaratie de o singura pagina, impreuna cu Olanda si Finlanda, care a fost trimisa Comisiei in decembrie, in care se exprimau ingrijorarea cu privire la riscurile implicate de extinderea utilizarii sistemelor nationale de garantare a depozitelor.
Unii cunoscatori de la Bruxelles cred ca acest lucru a dat de gandit Comisiei, deoarece executivul UE s-ar fi confruntat imediat cu o minoritate care putea sa blocheze proiectul. Insa un al doilea diplomat UE a declarat ca nu este „corect” sa se dea vina pe scrisoare, deoarece aceasta reitereaza probleme vechi si nu a fost menita sa determine o intarziere.
Dar un lucru reiese clar: propunerea este blocata din punct de vedere politic in cadrul Comisiei. Pe langa presiunea exercitata de tarile UE, acest lucru ar putea fi cauzat de scaderea apetitului oficialitatilor de la Bruxelles.
Iar acest lucru ne aduce la cel de-al patrulea suspect.
Suspectul nr. 4: Ursula von der Leyen
Cu doar putin peste un an ramas din mandatul de cinci ani al acestei Comisii, oare von der Leyen doreste cu adevarat sa prezinte o reforma controversata din punct de vedere politic pe tema salvarii bancilor de dimensiuni medii?
Suspectul nr. 5: Birocratia de la Bruxelles
Cea mai plauzibila – si de departe cea mai plictisitoare optiune: birocratia de la Bruxelles. Comisia stie ca se va confrunta cu o opozitie dura in ceea ce priveste continutul, asa ca armata sa de functionari se asigura ca planurile sale sunt cat se poate de etanse, si asta inainte sa fie atacate public de capitalele UE.
Comisia ar putea juca, de asemenea, o cacealma dubla si inteligenta, determinand capitalele UE sa ceara cu insistenta ca reformele sa iasa la iveala.
„Comisia isi mentine angajamentul de a prezenta o propunere privind CMDI”, a declarat un oficial UE.
Se asteapta ca reprezentantii Comisiei sa propuna o reforma majora care inseamna ca actionarii si creditorii, si nu contribuabilii, se aleg cu pierderile in cazul falimentului unei banci.
Toate acestea sunt extrem de controversate si risca sa puna in opozitie obiectivele UE de integrare mai stransa si temerile nationale de a fi responsabil pentru pierderile din alta tara.
