Urmarile teribile ale politicii tolerante belgiene. PACTUL tenebros incheiat cu Arabia Saudita in anii ’60
Atentatele de marti din Bruxelles sunt, dupa cum sustin multi analisti, urmarea unei politici mult prea deschise si tolerante fata de factiunile islamice radicale din tara.
Dupa atentatele din Franta, de la Bataclan, care au avut loc la jumatatea lunii noiembrie a anului trecut, jurnalistii Deutsche Welle au realizat un reportaj la cea mai mare moschee din Bruxelles, finantata de Arabia Saudita, tara aflata sub conducerea unuia dintre cele mai radicale regimuri salafiste conservatoare din lume. Conducerea moscheii a spus de la inceput ca se distanteaza de teroristi.
Centrul cultural-islamic din Bruxelles se gaseste in Parc du Cinquantenaire, in centrul orasului. Aici se afla cea mai mare moschee din capitala belgiana. Ea se afla la doar cateva minute de mers de cladirea unde functioneaza Comisia Europeana.
„Ne prezentam durerea imensa. Suntem cu gandul la francezi si la familiile acestora”, spunea unul dintre imamii moscheii la inceputul conferintei de presa sustinute in centrul islamic. Telul acesteia era de a fi infirmate zvonurile conform carora moscheea ar fi un centru al salafismului, contribuind la radicalizarea multor belgieni musulmani.
Imamul spunea ca, in afara de rugaciuni, aici se fac cursuri de limba araba precum si cursuri de invatare a Coranului, pentru copii. Tot aici, mai adauga imamul, au loc intalniri cu oficiali UE si cu cetateni belgieni. Imamul descrie moschea ca adanc legata de viata comunitatii belgiene si care, cu toate fortele, stimuleaza dialogul intercultural.
Acest tablou zugravit de imam intra in contradictie cu o serie de materiale critice aparute in presa. Cu putine zile inainte de atentatele din Paris, cotidianul fracez Liberation scria ca moscheea din centrul Bruxelles-ului, de 30 de ani incoace, este un cartier al salafismului, fiind un loc care contribuie la influenta acestuia in societate.
Ziarul cita un specialist in islam, Michel Privot, care spunea ca ideologia salafista este foarte raspandita printre musulmanii din capitala Belgiei. Acesta sustinea ca salafismul este adus din Arabia Saudita. „In acest sens, de 30 de ani incoace, autoritatile belgiene se joaca cu focul”, spunea el.
Marea moschee din centrul capitalei belgiene este finantata de Liga Internationala Islamica, ai carei bani vin, in principal dinspre Arabia Saudita. Construirea moscheii a inceput in 1967. In acele vremuri, Belgia era in criza, bugetul tari era secatuit iar tara cauta cum sa cumpere petrol la un pret cat mai avantajos.
Regele de atunci al Belgiei, Baudoui I, a incheiat o intelegere cu regele saudit, Faisal bin Abdulaziz Al Saud: in schimbul livrarilor de petrol, Belgia dadea dreptul sauditilor de a folosi timp de 99 de ani pavilionul oriental din parcul Cinquantenaire, ramas acolo din timpul unei conferinte mondiale.
In afara de asta, regele belgian preda prietenilor sai sauditi si dreptul de a educa imami, de care tara urma sa aiba nevoie in viitor, ca urmare a cresterii numarului de migranti din Africa si Magreb. Asta, practic, a dat frau liber Arabiei Saudite sa imprastie ideile salafismului in Belgia.
In vara anului trecut, Wikileaks dezvaluia o pagina neagra din istoria moscheii. Din dezvaluirile Wikileaks, in aprilie 2012, guvernul belgian l-ar fi instiintat pe ambasadorul saudit despre problemele pe care le creeaza directorul moscheii. „Discursurile sale erau salafiste, antiisraeliene, antioccidentale. El sustinea ca salafismul e mai presus de orice”, spunea un martor pentru presa belgiana. Discursurile directorului Khalid Alabri erau, probabil, atat de radicale incat au starnit pana si indignarea tolerantilor guvernanti belgieni. Drept consecinta, Alabri a fost scos din tara, pe sest.
Jurnalistul belgian, Claude Moniquet, expert in terorism, sustinea ca liberalismul belgienilor in ceea ce priveste libertatea de opinie i-a facut, in decursul anilor, sa fie extrem de toleranti fata de raspandirea invatamintelor radicale.
El mai spune ca, in acelasi timp, politicienii au incercat sa pastreze pacea sociala, nedorind sa iste un conflict cu imigrantii. Acum, insa, le va fi greu sa recupereze anii in care nu au facut nimic impotriva radicalismului islamic, incheie jurnalistul citat.
Iti place aktual24.ro? Urmareste fluxul de stiri aktual24.ro si pe Facebook
