Urmatoarea criza majora a Europei: Apa. Avertisment si pentru Romania, Bulgaria, Polonia si Grecia

Abia a venit primavara, iar Europa este deja uscata, scrie Politico.

Mai mult de un sfert din continent se afla in stare de seceta din aprilie, iar multe tari se pregatesc pentru o repetare – sau chiar mai rau – a verii secetoase de anul trecut.

Un studiu care a folosit date din satelit a confirmat la inceputul acestui an ca Europa sufera de seceta severa din 2018. Temperaturile in crestere fac dificila recuperarea acestui deficit, lasand continentul blocat intr-un ciclu periculos in care apa devine din ce in ce mai putina.

„Cu cativa ani in urma as fi spus ca avem suficienta apa in Europa”, a declarat Torsten Mayer-Gurr, unul dintre autorii principali ai studiului realizat prin satelit. „Acum se pare ca ne-am putea confrunta cu probleme”.

In timp ce ploile asteptate in urmatoarele saptamani ar putea reumple solurile de suprafata si ar putea ajuta agricultura, o primavara ploioasa nu poate remedia deficitul actual de apa subterana din Europa, avertizeaza expertii.

Seceta, a declarat saptamana trecuta premierul spaniol Pedro Sanchez, „va fi una dintre dezbaterile politice si teritoriale centrale ale tarii noastre in urmatorii ani”.

Seceta istorica de anul trecut a epuizat rezervoarele de suprafata si subterane ale Europei.

Iarna ar fi trebuit sa aduca usurare. Dar in multe dintre cele mai afectate regiuni ale continentului a plouat sau a nins putin.

Franta, unde nu a plouat mai mult de 30 de zile consecutive in ianuarie si februarie, a cunoscut cea mai secetoasa iarna din ultimii 60 de ani.

Fundatia de cercetare CIMA din Italia a constatat o reducere de 64% a ninsorilor pana la jumatatea lunii aprilie. Lacul Garda este deja la mai putin de jumatate din nivelul sau mediu.

Un raport al asociatiei spaniole a fermierilor COAG a declarat ca unele cereale trebuie „anulate” in patru regiuni intregi in acest an. Un meteorolog a declarat pentru El Pais ca „trebuie sa ne luam la revedere de la aproape intreaga recolta de masline”.

In intreaga Catalunia, rezervoarele se afla la doar 27 la suta – in luna aprilie. Saptamana viitoare, Spania se confrunta cu un val de caldura timpurie.

Potrivit ministrului Tranzitiei Ecologice, Teresa Ribera, disponibilitatea apei in Spania, la fel ca in Franta, ar putea scadea cu pana la 40 la suta pana in 2050.

Precipitatiile de iarna sunt cruciale in special pentru tarile mediteraneene, a declarat Fred Hattermann, hidrolog la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic.

Avand in vedere precipitatiile slabe din acest an si stratul subtire de zapada din Alpi, „daca nu sunt multe precipitatii acum… atunci vom avea seceta”, a adaugat el.

Cu toate acestea, orice ploaie de primavara ar servi doar la atenuarea stresului hidric din aceasta vara.

Pentru ca Europa sa iasa din cercul vicios de a incepe fiecare an cu un deficit major de apa subterana, „am avea nevoie de aproape un deceniu de ani cu precipitatii abundente”, a avertizat Hattermann.

Rolul schimbarilor climatice

Predictia precipitatiilor pe perioade atat de lungi este dificila, mai ales in contextul in care schimbarile climatice modifica tiparele de precipitatii. Una dintre putinele proiectii pe termen lung, prognoza serviciului meteorologic german pentru anii 2020, prevede ca tara va avea mai degraba mai putine precipitatii decat mai multe in cea mai mare parte a deceniului.

Dar chiar daca nivelurile de precipitatii raman aceleasi, schimbarile climatice vor reduce disponibilitatea apei in zone intinse din Europa.

Seceta este un fenomen complex si multi factori, cum ar fi gestionarea necorespunzatoare a apei sau consumul excesiv, pot juca un rol. Cu toate acestea, cresterea temperaturilor va exercita cu siguranta o presiune suplimentara asupra aprovizionarii cu apa a Europei.

Potrivit lui Hattermann, incalzirea globala face ca continentul sa devina mai uscat in trei moduri. In primul rand, cu cat temperaturile cresc mai mult, cu atat mai multa apa se va evapora.

„Doar acest lucru il face mai uscat”, a spus el. „Practic, ar trebui sa avem o crestere constanta a precipitatiilor pentru a compensa cresterea evaporarii”.

In al doilea rand, sistemele de presiune atmosferica se pot bloca, creand perioade prelungite de conditii calde si uscate – asa cum s-a intamplat anul trecut – sau precipitatii abundente prelungite, asa cum a fost cazul in timpul inundatiilor din 2021.

Si, in cele din urma, ghetarii si stratul de zapada din Europa se micsoreaza rapid din cauza temperaturilor in crestere – ceea ce priveaza raurile importante, precum Rinul, Dunarea, Rhone sau Po, de rezerve vitale.

In acest an, contributia apei de topire la rezervoarele de apa ale Europei „va fi mult mai mica decat de obicei”, a declarat Andrea Toreti, cercetator principal la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene. „Pentru ca 2023 a fost mai rau decat anul trecut – si acela a fost deja cel mai rau, daca ne uitam la ultimii 10 ani”.

La inceputul acestei veri, Spania, sudul Portugaliei, Italia si Franta par deosebit de vulnerabile, potrivit lui Toreti.

„Dar Polonia si alte regiuni precum Bulgaria, Romania, Grecia prezinta conditii de avertizare pentru seceta”, a spus el. Observatorul European al Secetei indica, de asemenea, un stres hidric in tarile nordice.

Brandenburg, un punct fierbinte al secetei din Germania, a inregistrat precipitatii peste medie in ultimele luni – si totusi nivelurile apelor subterane sunt mai scazute decat anul trecut, a remarcat Hattermann.

„In ciuda tuturor ploilor pe care le-am avut, situatia nu s-a imbunatatit, ci s-a inrautatit”, a spus el.

Capitalele – marcate de efectele devastatoare ale verii trecute asupra unor sectoare precum agricultura, energia si industria – se straduiesc sa elaboreze raspunsuri la penuria actuala si la cea preconizata.

La inceputul acestei luni, Italia a emis un decret privind seceta care reduce birocratia pentru infrastructura de apa, inclusiv pentru instalatiile de desalinizare. In ianuarie, Spania a publicat un nou set de planuri de gestionare a apei.

Noua strategie nationala de gestionare a apei a presedintelui francez Emmanuel Macron vizeaza reducerea consumului global de apa cu 10 % pana la sfarsitul deceniului. In cadrul planului, fiecare sector va fi rugat sa elaboreze propuneri pentru a-si reduce consumul de apa.

Strategia Germaniei, adoptata in martie, include masuri pentru a face utilizarea apei „sustenabila” in 10 domenii pana in 2050, precum si o lista de 78 de masuri care trebuie puse in aplicare pana in 2030.

Criticii sustin insa ca tarile fac prea putin pentru a aborda gestionarea deficitara a resurselor, care inca abunda pe intreg continentul, agravand efectele reducerii disponibilitatii apei. Potrivit industriei, se estimeaza ca un sfert din apa potabila din Europa se pierde de-a lungul conductelor care prezinta scurgeri.

Pe Twitter, Eleonora Evi, politician ecologist italian si fost europarlamentar, a criticat planul guvernului sau pentru ca nu a reusit sa abordeze cauzele crizei apei din tara. Guvernul ar trebui sa se concentreze pe reimpadurire si pe politici care sa opreasca pierderile de apa potabila cauzate de scurgeri, a spus ea.

„Evident, apa este o resursa finita, iar noi, ca societate, nu am fost eficienti in gestionarea acestei resurse”, a declarat Samantha Burgess, director adjunct la Copernicus, serviciul european de observare a climei.

Razboaiele apei

Intre timp, gestionarea apei – si decizia cine are acces la ea – se transforma intr-o problema politica pe intreg continentul.

Vara trecuta, au fost impuse restrictii de utilizare a apei in Marea Britanie, Franta, Spania si Italia, ceea ce a ridicat semne de intrebare cu privire la prioritizarea utilizarii apei pentru infrastructura turistica, marile instalatii industriale si agricultura.

Unele municipalitati se confrunta deja cu noi restrictii – in altele, acestea nu au fost ridicate niciodata. Catalonia a impus recent limite, inclusiv o reducere obligatorie de 40 % a consumului de apa pentru agricultura.

In sudul Germaniei, disputele juridice legate de apa s-au dublat in ultimele doua decenii. Iar in Franta, tensiunile dintre ecologisti si agricultori cu privire la constructia unor rezervoare de apa au provocat luna trecuta ciocniri violente.

Rezervoarele sunt menite sa ii ajute pe agricultori sa faca fata conditiilor mai secetoase din timpul verii prin pomparea apelor subterane in timpul iernii, care pot fi apoi folosite pentru irigatii in timpul verii, dar grupurile ecologiste spun ca sectorul ar trebui sa ia masuri pentru a-si reduce consumul de apa.

Marine Tondelier, sefa Partidului Verzilor din Franta, a calificat rezervoarele drept „nedrepte” si „o insusire si o privatizare a resurselor de apa de catre cativa in detrimentul majoritatii”.

In regiunea spaniola Andaluzia, planurile Partidului Popular de centru-dreapta aflat la guvernare si ale partidului de extrema-dreapta Vox de a spori irigatiile in apropierea zonelor umede Donana, protejate de UNESCO, au starnit indignarea ecologistilor si a partidelor de opozitie.

„Oamenii simt acest lucru”, a declarat Hattermann. „Batalia in jurul distributiei apei este in desfasurare”.