USR vrea ca Parlamentul sa il ancheteze pe seful SRI in urma acuzatiilor fostului judecator CCR Daniel Morar: „Sunt acolo acuzatii despre telefoane ascultate ilegal ale judecatorilor CCR si despre ingerinte in numirea presedintelui CCR”
Presedintele USR, Catalin Drula, a anuntat, marti, ca va face toate demersurile pentru infiintarea unei comisii de ancheta care sa verifice acuzatiile fostului sef al DNA Daniel Morar la adresa directorului SRI, Eduard Hellvig.
„Am vazut acuzatiile la adresa directorului SRI, Hellvig, din partea fostului judecator CCR Daniel Morar. USR va face toate demersurile si va cere infiintarea unei comisii de ancheta parlamentara pe aceste acuzatii extrem de grave. Un magistrat important al statului roman, fost judecator al CCR, fost sef al DNA, un magistrat de cariera spune foarte clar in publicatia recenta ca SRI intervine atat in actul politic din Romania, ca politicienii sunt controlati de serviciile secrete, dar si mai grav, poate, in actul de justitie. Sunt acolo acuzatii despre telefoane ascultate ilegal ale judecatorilor CCR si despre ingerinte in numirea presedintelui CCR, acestea fiind confirmate si de un al doilea judecator al Curtii Constitutionale, domnul Lazaroiu”, a declarat Drula, la Palatul Parlamentului.
El a subliniat ca este incompatibil cu democratia ca politica si justitia sa fie controlate de serviciile secrete.
„Vom cere infiintarea acestei comisii de ancheta parlamentara, pe modelul care a fost recent in Grecia unde a fost un scandal, la fel, legat de interceptari legale ale liderilor Opozitiei si am avut demisii acolo, am avut asumare, am avut o intreaga dezbatere in societate. Avem nevoie de asta in Romania pentru a readuce romanilor increderea in democratie. Ii cerem directorului SRI, Eduard Hellvig, sa iasa urgent cu explicatii si probabil ca acolo sunt de asteptat si demisii. E de vazut daca a fost implicat doar nivelul cel mai de sus sau si nivelul care ramane permanent atunci cand cei numiti de politicieni pleaca”, a transmis liderul USR.
Fostul judecator CCR Daniel Morar a acuzat SRI, in cartea “Putea sa fie altcumva. O istorie subiectiva a justitiei dupa 1990”, ca SRI a incercat sa o impuna pe Livia Stanciu drept presedinte al CCR.
“In urma deciziei Curtii (n.r. – decizia 51/2016 care a spart Binomul DNA-SRI), Guvernul a intervenit si, printr-o ordonanta de urgenta din martie 2016, a reglementat situatia creata, prevazand expres ca procurorii, organele de politie si organele de cercetare specializate au acces nemijlocit la logistica necesara realizarii interceptarilor, detinuta de SRI, insa a stabilit si ca serviciul de informatii devenea organ de cercetare penala in ceea ce priveste punerea in executare a autorizatiilor de interceptare referitoare la infractiunile de terorism si contra securitatii nationale. Cu privire la acest din urma aspect, presa a calificat actul normativ ca fiind neconstitutional pentru ca reglementa tocmai ceea ce Curtea interzisese. Ordonanta nu a fost insa criticata atunci, si timp de aproape sase ani sistemul a functionat ca atare, pe baza ei. Abia la inceputul anului 2022, dupa ce a fost aprobata fara nicio modificare de catre Parlament, legea de aprobare si implicit ordonanta au facut obiectul examenului de constitutionalitate.
Si aici am fost judecator-raportor. In timp ce imi pregateam concluziile pentru sedinta de plen ma gandeam ca aceasta avea sa fie ultima mea mare disputa cu Livia Stanciu. Era definita, eu la fel, iar pozitiile noastre cu privire la locul si rolul serviciilor secrete in cercetarea penala si in societate, in general, erau ireconciliabile. Nu era inca judecator al Curtii in februarie 2016, cand scoseseram, propriu-zis serviciile din legislatia penala, insa in toate deciziile noastre ulterioare s-a manifestat ca un aparator al acestora. Nu as putea spune ca era ceva singular la ea, pentru ca ceea ce iesea in evidenta in personalitatea sa era atasamentul teribil fata de organele statului, in special fata de institutiile de forta. Era presedintele instantei supreme cand se declarase public partener al procurorilor DNA, ceea ce a trezit stupoare si numeroase critici din partea celor care se asteptau ca un judecator sa nu fie partenerul nimanui.
In numeroasele dispute pe care le-am avut in cei sase ani in care am fost colegi, Livia Stanciu s-a conturat pe de-a intregul. Ori de cate ori, prin deciziile sale, Curtea taia sau atenua din puterile unei institutii de forta, colega mea dadea impresia ca pierde personal ceva. Daca avea de ales intre drepturile si libertatile cetatenilor si puterile autoritatilor statului, opta negresit pentru conservarea celor din urma. Tocmai de aceea, in toti acesti ani, s-a situat in afara tuturor deciziilor mari ale instantei constitutionale, identificandu-se exclusiv cu opiniile sale separate. Deliberarile cu ea erau extrem de obositoare, iar in cauzle cu miza ne considera vinovati inca de la inceputul discutiilor. Aparea in sala incruntata, suparata, preocupata si voia ca noi sa vedem asta. Ne preciza ca a studiat problema pana noaptea tarziu, ca ea, spre deosebire de altii, citea dosarele, se repeta in pledoarii pana la exasperare si, in momentul in care ii atrageam atentia cu privire la asta, ne spunea ca isi da seama ca vorbeste degeaba si ca se opreste, ‘desi ar mai fi multe de spus’. Se oprea intotdeauna inainte de a intra in miezul chestiunii, iar in pledoaria ei nu gaseam substanta. Totul parea o regie, inclusiv tomul impresionant de carti sau dosare cu care venea in sala, desi uneori sedinta de deliberari avea cu totul alt obiect decat materialele ei.
In aceeasi nota se inscrie modul in care, in 2016, s-a incercat impunerea sa ca presedinte al Curtii Constitutionale. Procedura legala prevede ca fiecare dintre cele trei grupe de judecatori, formate prin numirea de catre cele trei autoritati publice, presedintele Romaniei, Senat si Camera Deputatilor, sa desemneze un singur candidat pentru functia de presedinte al Curtii. Livia Stanciu, care tocmai isi incepuse mandatul de judecator al CCR, Petre Lazaroiu si cu mine alcatuiam grupa celor numiti in functie de presedintele Romaniei, asa ca doar unul dintre noi putea fi nominalizat pentru alegerile care urmau in plenul Curtii.
L-am anuntat pe Lazaroiu, care se afla in ultima treime de mandat si care stiam ca isi doreste teribil sa ajunga presedinte, ca eu nu candidez si ca il pot sustine doar pe el, dar, in mod surprinzator, acesta m-a anuntat ca nici el nu va candida si ca o va sustine pe Livia Stanciu. In discutia dintre noi trei, colega noastra ne-a anuntat ca vrea sa ajunga presedinta Curtii Constitutionale la rugamintea fostilor ei colegi de la ICCJ, care i-au cerut sa vina si sa puna lucrurile in ordine la Curtea Constitutuionala.
In plen, Livia Stanciu l-a avut contracandidat pe Valer Dorneanu, care fusese desemnat de colegii din grupa judecatorilor numiti de Camera Deputatilor. La dezbaterile privind cele doua candidaturi, colegii i-au atras atentia Liviei Stanciu ca nu era uzual ca un judecator abia numit in mandat sa candideze pentru functia de conducere, insa ea a replicat ca legea ii da voie si ca asta va face. A pierdut la vot, Dorneanu devenind presedinte cu cinci voturi, minimul cerut de lege.
Judecatorii avusesera de ales intre o persoana cu un pregnant trecut politic, identificata cu insusi partidul din care provenea, si un fost magistrat, care se declarase partener al institutiilor de forta ale statului. L-au preferat pe primul. La sfarsitul mandatului sau, in 2019, Petre Lazaroiu m-a lamurit cu privirie la cele intamplate cu trei ani in urma. Ma aflam impreuna cu el in biroul Monei Pivniceru, dupa o alta reprezentatie acuzatoare a Liviei Stanciu din plenul Curtii, iar colegul meu, obosit si iritat, ne-a spus ca ii pare rau ca a votat-o atunci, a facut-o pentru ca fusese sunat expres de conducerea SRI, care i-a cerut sa o sprijine pentru presedintia Curtii.
Era o informatie noua, o auzeam pentru prima data, nu stiu nici acum cat a stiut Livia Stanciu despre asta si daca lucrurile s-au intamplat chiar asa, dar nu pot spune ca m-a surprins. Un alt ofiter, al unui serviciu secret, depusese stradanii in aceeasi directie. Un colonel al Serviciului de Protectie si Paza, care era de ani buni aghiotantul presedintilor Curtii, ma abordase in perioada premergatoare alegerilor sa-mi spuna ca trebuie facute demersuri pentru ca Valer Dorneanu sa nu ocupe aceasta functie. Mi-a spus ca a vorbit si cu alti judecatori ai Curtii si ca ma va tine la curent cu demersul sau. Doar il ascultam. In ajunul alegerilor, m-a informat ca ‘el crede ca ii iese combinatia’, astfel ca ‘noi o vom putea alege presedinte pe Livia Stanciu’. L-am intrebat intrigat cum a ajuns la aceasta solutie si i-am ceut sa-si vada de treaba”, a scris Morar.
