Vanuatu, Fiji si Samoa au cerut instantei penale internationale sa clasifice distrugerea mediului drept infractiune alaturi de genocid
Intr-o cerere adresata luni Curtii Penale Internationale, Vanuatu, Fiji si Samoa propun o modificare a regulilor pentru a recunoaste „ecocidul” drept crima alaturi de genocid si crime de razboi. Daca vor reusi, schimbarea ar putea permite urmarirea penala a persoanelor care au provocat distrugerea mediului, cum ar fi sefii marilor companii poluante sau sefii de stat, potrivit The Guardian.
Cele trei tari au propus recunoasterea formala a ecocidului, definit ca „acte ilegale sau fara dreptate savarsite stiind ca exista o probabilitate substantiala de a cauza daune grave, fie pe scara larga, fie pe termen lung prin acele acte”.
Propunerea a fost depusa la sediul CPI la New York luni dupa-amiaza si va trebui sa fie discutata in intregime la o data ulterioara. Acest proces poate dura cativa ani si se va confrunta cu o opozitie acerba, desi o mare parte din aceasta va fi in culise, deoarece majoritatea tarilor nu doresc sa se pronunte pe fata impotriva acesteia.
Philippe Sands, un avocat international proeminent si profesor de drept la University College London, a fost co-presedinte al grupului de experti independenti care au lucrat la definitia juridica a ecocidului, convocat de Fundatia Stop Ecocide. El a spus pentru The Guardian ca este „100% sigur” ca ecocidul va fi in cele din urma recunoscut de instanta.
„Singura intrebare este cand”, a spus el. „La inceput am fost sceptic, dar acum cred cu adevarat. Au existat deja schimbari reale, asa cum au mentionat-o unele tari in legislatia interna. Cred ca aceasta este ideea potrivita la momentul potrivit”, a spus avocatul.
Belgia a adoptat recent ecocidul ca infractiune, iar UE si-a schimbat o parte din orientarile privind criminalitatea internationala pentru a-l include ca infractiune „calificata”. De asemenea, Mexicul are in vedere o astfel de lege.
Jojo Mehta, unul dintre co-fondatorii grupului de campanie Stop Ecocide International, care este observator la ICC, a declarat pentru Guardian ca miscarea celor trei insule din Pacific a marcat un „moment cheie” in lupta pentru recunoasterea ecocidului. „Odata ce se afla in programul CPI, trebuie discutat. Pana in prezent, statele membre nu au fost obligate sa abordeze aceasta problema”, a spus ea.
Nicio tara nu a fost dispusa sa spuna public ca se opune adoptarii ecocidului ca infractiune, a spus ea, dar se astepta la rezistenta si la un lobby intens din partea companiilor cu poluare ridicata, inclusiv a companiilor petroliere ai caror directori ar putea fi in cele din urma trasi la raspundere daca infractiunea ar fi adoptata.
Pentru a ajunge la punctul in care CPI va lua in considerare propunerea vor trece multi ani. Stop Ecocide International face campanie pe aceasta tema din 2017, iar Vanuatu a facut prima solicitare pentru recunoasterea ecocidului de catre CPI in 2019.
Desi ar putea dura pana la un deceniu inainte ca cineva sa fie acuzat de ecocid, chiar daca modificarile au fost implementate de CPI, propunerea depusa luni a fost vitala pentru a obtine o acceptare mai larga a conceptului, potrivit lui Mehta. „Au fost progrese tot mai mari, deoarece oamenii sunt din ce in ce mai constienti de amenintarea [schimbarilor] climatice. Oamenii spun ca atat de mult rau adus planetei nu este acceptabil”, a spus ea.
Sands a spus ca pentru recunoasterea ecocidului este necesara schimbarea tratatului care a institui Curtea penala Internationala, cunoscut sub numele de Statutul de la Roma. „Este nevoie de o modificare a statutului, este fundamental. ICC nu poate face fata acestui lucru intr-un sens semnificativ fara acest lucru”, a spus el.
De la infiintarea sa in 2002, CPI, care se afla la Haga, s-a ocupat de genocid, crime de razboi si crime impotriva umanitatii.
In 2010, un amendament adus Statutului de la Roma a extins lista pentru a permite includerea crimelor de agresiune – utilizarea fortei armate de catre un stat impotriva altuia.
Peste 120 de tari, inclusiv Regatul Unit si UE, au acceptat jurisdictia CPI. Cu toate acestea, domeniul de aplicare al ICC este limitat, deoarece SUA, China, India, Rusia si alti emitatori majori de gaze cu efect de sera nu sunt parti la acesta.
