Vara lui 2023 a fost cea mai calda din ultimii 2.000 de ani. Oamenii de stiinta au ajuns la aceasta concluzie analizand inelele arborilor

Oamenii de stiinta spun ca 2023 a fost cel mai cald an la nivel global de la inceputul inregistrarilor, in 1850, dar studiul publicat in revista Nature indica faptul ca schimbarile climatice cauzate de om au impins maximele de vara din nord mult peste tot ce s-a vazut in ultimele doua milenii.

„Nu ar trebui sa fim surprinsi”, a declarat pentru AFP autorul principal al studiului, Jan Esper, citat de France24.

„Pentru mine, este doar continuarea a ceea ce am inceput prin eliberarea gazelor cu efect de sera” care provoaca incalzirea globala, a mentionat Esper, profesor de climatologie la Universitatea Johannes Gutenberg din Germania.

Oamenii de stiinta au folosit date privind inelele arboricole din situri din emisfera nordica pentru a estima temperaturile globale intre primul secol d.Hr. si 1850, inainte de aparitia instrumentelor moderne de observare.

Estimarea cea mai blanda a constatat ca anul 2023 a fost cu cel putin 0,5 grade Celsius mai cald decat cea mai calda vara din emisfera nordica din acea perioada, in anul 246 d.Hr.

In rest, a fost cu 1,19 grade mai calda.

Co-autorul studiului, Max Torbenson, a declarat reporterilor ca 25 din ultimii 28 de ani au depasit maximele de vara din anul 246.

In schimb, cea mai racoroasa vara din acea perioada de 2.000 de ani a fost cu aproape patru grade sub temperaturile de vara din 2023 in emisfera nordica, din cauza unei eruptii vulcanice majore.

Oamenii de stiinta spun ca activitatea vulcanica ar putea aduce conditii mai racoroase in viitor, asa cum a facut-o si in trecut, dar ca, in cele din urma, eliberarea de gaze cu efect de sera de catre omenire va continua sa retina caldura in atmosfera.

In 1992, o eruptie din anul precedent a contribuit la atenuarea impactului lui El Nino, care incalzeste Oceanul Pacific si poate aduce conditii mai calde la nivel global.

Esper a declarat ca singura modalitate de a limita cresterea temperaturilor este de a incepe imediat reducerea emisiilor si ca „cu cat asteptam mai mult, cu atat va fi mai dificil si mai scump”.

Un studiu separat publicat marti a avertizat ca temperaturile mai ridicate si imbatranirea populatiei vor face ca, pana in 2050, zeci de milioane de persoane in varsta sa fie expuse la calduri extreme periculoase.

Deja 14% dintre persoanele in varsta sunt expuse la zile cu temperaturi de peste 37,5 grade, ceea ce poate agrava afectiunile de sanatate si chiar duce la deces, se arata in studiul publicat in revista Nature Communications.

Se asteapta ca acest numar sa creasca la 23% pana la mijlocul secolului, potrivit studiului.

„Diferite tari din lume se confrunta cu probleme similare… dar nivelul de pregatire, capacitatea de adaptare a oamenilor si a societatii este diferita”, a declarat pentru AFP autorul principal al studiului, Giacomo Falchetta.

Europa dispune de sisteme pentru a sprijini oamenii in timpul valurilor de caldura, dar se confrunta cu schimbari considerabile, fiind una dintre regiunile care se incalzesc cel mai rapid pe Pamant, a declarat Falchetta de la Centrul euro-mediteranean pentru schimbari climatice.

Ponderea persoanelor varstnice din Africa si Asia va creste dramatic, desi populatiile din regiunile mai sarace nu au acces la apa curata sau la asistenta medicala suficienta pentru a face fata temperaturilor extreme de caldura, a spus Falchetta.

„Aceasta ridica probleme de inegalitate in intreaga lume in ceea ce priveste modul in care guvernele si regiunile sunt echipate pentru a face fata acestei situatii”, a spus el.

Desi anul 2050 pare indepartat, Falchetta a spus ca persoane cu varste de pana la 40 de ani in prezent s-ar numara printre cei vulnerabili la viitoarele valuri de caldura.

Imbatranirea populatiei nu poate fi evitata, dar „reducerea emisiilor poate reduce intr-o oarecare masura expunerea la caldura care va fi resimtita”, a spus el.

Foto: Deposit Photos