Vastele paduri ale Ucrainei, devastate in iadul razboiului. Pierderi de peste 30 de miliarde de dolari
“Serghei Tsapok cerceteaza ruinele fumegande ale pinilor, buturugi innegrite cat vezi cu ochii, in Parcul National Sviati Hori, care stau marturie pentru o natiune parjolita”, potrivit unui impresionant reportaj Reuters, preluat de Swissinfo.ch.
„Acum sunt toti morti”, spune padurarul, obosit, despre copacii pe care i-a ingrijit timp de aproape doua decenii. Drumul zilnic al barbatului in varsta de 41 de ani prin padurile ucrainene era candva o bucurie, acum a devenit un cosmar. „Acum, cand conduc, e mai bine sa ma uit doar la drum.”
Incendiul cu care s-a luptat, provocat de o explozie a carei cauza nu a fost determinata, a distrus trei hectare de pini octogenari din parcul national Sviati Hori din estul Ucrainei, potrivit oficialilor de acolo. Patru cincimi din cele aproape 12 000 de hectare ale parcului au fost deteriorate sau distruse de incendii sau explozii, au declarat acestia.
Este o picatura in oceanul pagubelor provocate de razboi, care a brutalizat peisajul Ucrainei si o mare parte din cele 10 milioane de hectare, sau 100 000 km², de padure ale acesteia. Atat armata rusa, cat si cea ucraineana isi arunca in fiecare zi mii de obuze, sfaramand pamantul in lupte crunte care amintesc de luptele din transee din Primul Razboi Mondial.
Razboiul a inovat si in materie de distrugere
Doua videoclipuri postate in septembrie de o unitate din cadrul Brigazii 108 a Apararii Teritoriale a Ucrainei arata o drona de mici dimensiuni care incerca sa indeparteze trupele ruse prin pulverizarea unei substante incandescente, substanta care arde, rosie, pe un sir lung de copaci care iau foc.
Reuters a stat de vorba cu aproape 20 de specialisti in domeniu, inclusiv padurari, ecologisti, experti in deminare si oficiali guvernamentali, care au oferit o imagine detaliata a ruinei provocate de razboiul de 31 de luni asupra padurilor din Ucraina.
Autoritatile ruse nu au raspuns la solicitarile de comentarii pentru acest articol.
Directorul parcului national Sviati Hori, Serghei Priimachuk, a declarat pentru Reuters ca munitiile rusesti au ars mari suprafete din zona, candva un loc de o frumusete rara si iubita dintr-o regiune altfel puternic industrializata.
„Ceea ce am pierdut este enorm”, spune el.
Ingrijirea padurilor este acum o ocupatie periculoasa, minele si proiectilele neexplodate ascunse in pamant reprezentand cea mai mare amenintare.
Oleksandr Polovinko, un ranger in varsta de 39 de ani, aproape ca si-a pierdut un picior dupa ce a calcat pe o mina in timp ce ingrijea o padure, anul trecut. „M-am tarat pana la masina si am condus pana acasa cu un picior”, isi aminteste el. I-au trebuit sase luni pentru a se intoarce la munca.
Tot ce a mai ramas din multe din padurile din estul Ucrainei sunt campuri de trunchiuri dezgolite si rupte.
Animalele salbatice locale, inclusiv caprioarele, mistretii si ciocanitoarele, au fost si ele grav afectate de pierderea habitatelor, spun expertii, desi acum sunt greu de evaluat pierderile biodiversitatii din paduri.
In rezervatia naturala Chornobil din nordul Ucrainei, populatia veche de peste 100 de cai Przewalski – o specie de cai salbatici pe cale de disparitie la nivel mondial – a fost grav afectata si ea de conflict, potrivit lui Oleg Listopad, un ecologist din cadrul grupului de advocacy ANTS, care a declarat ca minele lasate pe teren ingreuneaza stingerea incendiilor.
„In acest moment, se pune intrebarea in ce masura aceasta specie va mai putea continua sa existe acolo”, a spus Listopad.
Paduri decimate
Protejarea mediului nu este acum cea mai mare prioritate pentru o tara care lupta sa respinga o armata invadatoare intr-un conflict care a facut zeci de mii de victime.
Dar cu toate acestea, distrugerea padurilor face parte dintr-o serie mai larga de deteriorari ale mediului cauzate de razboi, care ar putea lasa o mostenire naturala sumbra pentru deceniile urmatoare – dupa ce a otravit pamantul si raurile, a poluat aerul si a lasat vaste zone ale tarii pline de mine, potrivit expertilor.
Conflictul a agravat distrugerea padurilor ucrainene si prin adaugarea unor cauze de lunga durata, cum ar fi exploatarea forestiera ilegala.
Pagubele din timpul razboiului au fost provocate de diversi factori cum sunt bombardamentele aeriene care pot declansa incendii de proportii sau unele paduri din apropierea liniei frontului sunt bombardate atat de intens incat sunt rupte pana ajung un camp de cioate.
Padurile dense de pin, comune in estul Ucrainei, se aprind usor si au fost decimate de conflict, a declarat Brian Milakovsky, un silvicultor din SUA care, pana de curand, a locuit si a lucrat in Ucraina timp de opt ani.
Potrivit ecologistilor si oficialilor parcului, razboiul a distrus habitatele unor specii unice de flora, cum ar fi pinul de creta, o subspecie rara de pin silvestru.
Milakovsky a declarat ca criza ecologica este deosebit de acuta in zonele controlate de rusi – aproape o cincime din Ucraina – unde autoritatile de ocupatie par sa aiba o capacitate redusa de a stinge incendiile forestiere. El a estimat ca aproximativ 80% din padurile de pin din regiunea estica Luhansk au fost distruse.
Capcane, mine si munitie neexplodata
Potrivit Ministerului Mediului, s-a constatat ca aproximativ 425 000 de hectare de padure din intreaga tara sunt contaminate cu mine si munitii neexplodate, ceea ce reprezinta o suprafata de jumatate din dimensiunea Ciprului.
Autoritatile spun ca trebuie sa inspecteze pana la 3 milioane de hectare de padure care sunt sau au fost ocupate de fortele ruse si care sunt probabil pline de mine si munitii.
Silvicultorii intervievati au declarat ca rusii au sapat zone intinse si au lasat in urma capcane pe masura ce s-au retras.
„Daca vrem sa stingem rapid un incendiu, este imposibil, deoarece intregul teritoriu este minat”, a declarat Ruslan Strilets, care era ministrul mediului din Ucraina la momentul unui interviu, in iulie. „Exista riscul sa fi ucis sau mutilat”.
Intr-adevar, pe langa ranile grave suferite de padurari precum Polovinko, alti cel putin 14 lucratori forestieri au fost ucisi de mine terestre, capcane si bombardamente in timpul conflictului, potrivit datelor Ministerului Mediului.
In doua ocazii separate in Donetk, reporterii Reuters au vazut padurari si echipe de pompieri care priveau de pe poteci inguste in timp ce incendiile isi croiau drum prin sub-arboretul minat din fata lor.
In cursul verii, Reuters a urmarit deminatorii de la Serviciul de Stat pentru Situatii de Urgenta din Ucraina care au maturat metodic un drum de pamant prin padurea din Sviati Hori.
Mikita Novikov, seful echipei, in varsta de doar 24 de ani, le-a spus reporterilor ca echipa sa a curatat o fasie de 200 de metri lungime si opt latime in ultimele doua zile, dar in zilele cele mai dificile ar putea avansa doar cate 5 metri. „Am avut zile in care am distrus si 50 de elemente explozive”, a adaugat el.
Trei specialisti in deminare au declarat pentru Reuters ca operarea in paduri este mult mai dificila decat curatarea campurilor deschise, deoarece majoritatea masinilor de deminare nu pot naviga in jurul copacilor.
„Este nevoie de o curatare manuala centimetru cu centimetru”, a declarat Adam Komorowski, director regional la ONG-ul Mines Action Group.
Decenii si miliarde de dolari
Specialistii intervievati au declarat ca remedierea pagubelor produse padurilor va dura zeci de ani si va costa miliarde de dolari. Unii se indoiesc ca zone de padure puternic minate vor mai fi vreodata curatate, citand exemple din trecut de paduri declarate zone interzise dupa razboaiele anterioare.
Tara va avea nevoie de „multi, multi ani” dupa razboi doar pentru a evalua pagubele produse padurilor sale, a declarat Strilets, care a fost intre timp inlocuit din functia de ministru al mediului.
Estimarea oficiala actuala este ca deminarea intregului teritoriu contaminat, inclusiv a padurilor si a altor zone, cum ar fi terenurile agricole, ar dura 70 de ani, a declarat el pentru Reuters, la Kiev, la 22 iulie.
Patru ecologisti cu expertiza in padurile ucrainene au declarat ca procesul ulterior de regenerare a zonelor avariate ar fi complex si ar putea dura zeci de ani, in plus ar necesita investitii de miliarde de dolari.
Emisii de carbon, doar din incendii de padure, cat pentru o tara intreaga
Potrivit unui studiu, din iunie 2024, privind emisiile de carbon generate de razboiul din Ucraina, doar incendiile forestiere legate de conflict au emis in mod direct gaze cu efect de sera echivalente cu 6,75 milioane de tone de CO2, echivalentul, de exemplu, al emisiilor anuale ale Armeniei.
Ucraina a pierdut, de asemenea, potentialul de captare a carbonului al acelor copaci arsi. Banca Mondiala a estimat in februarie ca pagubele provocate de razboi padurilor si altor zone naturale protejate, inclusiv mlastini si zone umede, au depasit 30 de miliarde de dolari.
Aceasta suma include 3,3 miliarde de dolari reprezentand daune directe cauzate de lupte, 26,5 miliarde de dolari reprezentand costuri economice si de mediu mai ample, inclusiv poluarea, si o factura pentru eforturi “de reparatii” de 2,6 miliarde de dolari.
Pozitia Ucrainei este ca Rusia ar trebui sa plateasca pentru daunele pe care le-a provocat.
Maksim Popov, consilier pe probleme de mediu al procurorului-sef al Ucrainei, a declarat pentru Reuters ca Kievul urmareste aproximativ 40 de cazuri penale impotriva Rusiei doar din cauza distrugerii padurilor.
(Foto: yourforestpodcast.com/Chornobyl forest)
