Victorie de etapa. Ce a decis CCR in privinta sesizarii pe Codul de procedura penala si in cazul Legii privind organizarea judiciara
Curtea Constitutionala a Romaniei a amanat miercuri, pentru 25 septembrie, dezbaterea sesizarilor PNL, USR si pe cea a Instantei supreme, in legatura cu proiectul de modificare a Codului de procedura penala, precum si pentru modificarea Legii privind organizarea judiciara.
PNL si USR au anuntat in 21 iunie ca au sesizat Curtea Constitutionala cu privire la proiectul de lege prin care s-a modificat Codul de procedura penala. Deputatul PNL Ioan Cupsa spunea ca sesizarea are in vedere peste 50 de articole neconstitutionale, unele dintre ele fiind neclare sau aproape de necitit, iar alte peste 20 de texte din lege “vadesc un paralelism legislativ”. La randul sau, deputatul USR Stelian Ion spunea ca decizia CCR pe acest proiect de lege va fi una dintre cele mai asteptate, fiind ocazia prin care sa li se “taie avantul acestor persoane care doresc sa incurajeze infractiunile si doresc sa ii avantajeze pe infractori”.
“Sesizam CCR privind legea de modificare a Codului de procedura penala. Aceasta lege este o adevarata lege a favorizarii infractorului, pentru ca prin sutele de amendamente pe care le-au formulat cei din PSD-ALDE si pe care le-au trecut nu veti gasi nici macar un amendament care sa arate ca se preocupa in vreun fel de protejarea drepturilor si libertatilor legitime ale tuturor cetatenilor de buna credinta. Critica noastra este una intemeiata (…) Sunt peste 50 de articole care sunt neconstitutionale in forma in care au fost adoptate, sunt neclare, unele dintre ele aproape de necitit. In egala masura, exista cel putin 25-26 de texte normative care sunt contrarii sau care vadesc un paralelism legislativ sau incalca legea, cea care reglementeaza felul in care ar trebui ca noi, cei de aici din Parlament, sa legiferam. Ceea ce se intampla este de o gravitate fara precedent. Se pare ca ii preocupa in exclusivitate soarta infractorilor din aceasta tara”, declara Ioan Cupsa.
Totodata, deputatul USR Stelian Ion spunea ca decizia Curtii pe acest proiect de lege va fi una dintre cele mai asteptate, pentru ca CCR are ocazia sa “taie avantul acestor persoane care doresc sa incurajeze infractiunile si doresc sa ii avantajeze pe infractori”.
Totodata, deputatul USR Stelian Ion a sustinut ca decizia Curtii pe acest proiect de lege va fi una dintre cele mai asteptate, pentru ca are ocazia sa “taie avantul acestor persoane care doresc sa incurajeze infractiunile si doresc sa ii avantajeze pe infractori”. “Intr-adevar, in urma unui efort comun efectuat de catre USR si de catre colegii din PNL, am reusit sa definitivam aceasta varianta a contestatiei la CCR. Va fi una dintre cele mai asteptate decizii pe care le va pronunta CCR in perioada imediat urmatoare, pentru ca are aceasta ocazie CCR de a taia avantul acestor persoane care doresc sa incurajeze infractiunile si doresc sa ii avantajeze pe infractori. Sunt foarte multe argumente pe care le-am adus. Am convingerea ca foarte multe dintre ele vor fi incuviintate si vor fi acceptate de CCR pentru ca multe dintre ele sunt atat de flagrante, incat este absolut imposibil pentru un jurist cu minima pregatire in domeniu sa nu inteleaga argumentele noastre sa sa nu le accepte. E vorba de faptul ca nu se poate sa retroactiveze aceste prevederi care sunt de procedura, nu sunt norme penale de drept penal substantial. Este vorba despre faptul ca nu poti sa redeschizi procese deja judecate definitv, nu poti sa dai legi cu dedicatie”, explica Stelian Ion.
Legea a fost atacata la CCR si de catre Inalta de Casatie si Justitie, decizia fiind luata de magistratii instantei supreme in Sectiile Unite.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a sesizat de mai multe ori Curtea Constitutionala, in ultimul an, cu privire la cele trei legi al justitiei.
Legea de modificare a Codului de procedura penala a fost atacata la Curtea Constitutionala, in 10 iulie, si de catre presedintele Klaus Iohannis, tot atunci el sesizand CCR si asupra modificarilor aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara. De asemenea, seful statului i-a transmis o scrisoare presedintelui Curtii Constitutionale, Valer Dorneanu, in care solicita ca termenul de dezbatere a sesizarii sa fie astfel stabilit incat opinia Comisiei de la Venetia sa poata fi valorificata.
Proiectul PSD-ALDE-UDMR de modificare a Codului de procedura penala a fost votat in 18 iunie de plenul Camerei Deputatilor, in calitate de camera decizionala.
Printre modificari se numara faptul ca procurorul poate dispune luarea masurii controlului judiciar pe o perioada de cel mult 30 de zile, care poate fi prelungit cu cel mult 160 de zile, iar daca probele dintr-o inregistrare sunt obtinute in mod nelegal, procurorul poate sa le distruga si intocmeste un proces-verbal in acest sens si il va depune la dosarul in cauza. De asemenea, masura arestarii preventive poate fi luata numai daca din probe rezulta dovezi sau indicii temeinice. In forma actuala, procurorul poate dispune luarea masurii controlului judiciar fata de inculpat, dar fara a fi specificat un termen limita. Modificarea adusa in cazul arestarii preventive este ca judecatorul sau instanta de judecata poate decide masura arestului preventiv doar daca din probe rezulta probe sau indicii temeinice, fiind eliminata formularea “suspiciuni rezonabile”.
Masura arestarii preventive poate fi luata de catre judecatorul de drepturi si libertati, in cursul urmaririi penale, sau de catre instanta de judecata in fata careia se afla cauza, in cursul judecatii, numai daca din probe rezulta probe sau indicii temeinice. Intr-o alta modificare a fost introdusa sintagma “in mod exceptional” si “motivata” in ceea ce priveste aducerea cu mandat a unui suspect sau inculpat. “Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar inainte de a fi fost chemat prin citatie, numai in mod exceptional si motivat, daca aceasta masura se impune in interesul rezvolvarii cauzei”, potrivit amendamentului adoptat de Comisia speciala.
O alta prevedere introduce un termen de pana la 6 luni de la savarsirea unei infractiuni pentru depunerea unui denunt “Pentru ca o persoana sa beneficieze de dispozitiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsa, denuntul trebuie sa fie depus intr-un termen de maxim 6 luni de la data la care persoana a luat cunostinta de savarsirea infractiunii”, spune amendamentul.
Potrivit unui alt amendament PSD, “dupa incetarea masurii de supraveghere tehnica, procurorul informeaza, in scris, in cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre masura de supraveghere tehnica ce a fost luata in privinta sa”.
Totodata, Comisia speciala pentru legile justitiei a modificat articolul 453 din Codul de procedura penala privind „cazurile de revizuire” si a introdus un alineat nou care stabileste cand poate fi ceruta revizuirea hotararilor judecatoresti definitive cu privire la latura penala. Deputatul USR Stelian Ion afirma ca aceasta modificare i-ar permite liderului PSD, Liviu Dragnea, sa cera repunerea in instanta a dosarului „Referendumul”, in care a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu suspendare, dupa ce judecatorul care a solutionat cauza, Livia Stanciu, nu a redactat si semnat motivarea deciziei. Astfel, este vorba despre articolul care prevede conditiile de revizuire a hotararilor judecatoresti. “Revizuirea hotararilor judecatoresti definitive, cu privire la latura penala, poate fi ceruta si in cazul neredactarii si/sau nesemnarii hotararii de condamnare de judecatorul care a participat la solutionarea cauzei”, se arata in modificarea facuta la articolul 453, alin. (1), lit. g) din Codul de procedura penala.
Potrivit unui alt amendament PSD, “dupa incetarea masurii de supraveghere tehnica, procurorul il informeaza in scris, in cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre masura de supraveghere tehnica ce a fost luata in privinta sa”.
De asemenea, UDMR a propus ca inregistrarile de pe camerele de supraveghere si cele realizate in locurile publice sa poata fi constituite ca probe. Astfel, s-a decis ca probele obtinute in mod nelegal nu pot fi folosite in proces, fiind “lovite de nulitate absoluta”. De asemenea, “probele si mijloacele de proba excluse se pastreaza sigilate la sediul parchetului, in ceea ce priveste cauzele aflate in faza de urmarire penala, respectiv al instantei, in cea ce priveste cauzele aflate in curs de judecata”.
Totodata, PSD a propus un amendament care spune ca audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore, iar perioadele de 6 ore nu pot fi consecutive, intervenind un interval de 12 ore. Declaratiile suspectului sau inculpatului vor fi inregistrate, la cerere, cu mijloace tehice audio si puse integral la dispozitiile apararii. Inregistrarile de pe camerele de supraveghere, precum si cele realizate in locuri publice, pot constitui mijloace de proba.
“In cursul urmaririi penale si al judecarii cauzei in procedura sunt interzise comunicarile publice, declaratiile publice precum si furnizarea de alte informatii, direct sau indirect, provenind de la autoritatile publice referitoare la faptele si persoanele care fac obiectul acestor proceduri si nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca si cum acestea ar fi fost condamnate”, se arata in amendamentul propus de PSD si UDMR si adoptat in Comisia condusa de Florin Iordache.
De asemenea, o alta modificare prevede ca, “daca organele judiciare au comunicat public date si informatii privind inceperea urmaririi penale, luarea unor masuri preventive sau trimiterea in judecata a unei persoane, acestea sunt obligate sa comunice in mod similar si solutiile de achitare, clasare sau incetare a procesului penal, dupa caz”. “In cursul urmarii penale sau al judecatii organele de urmarire penala sau instanta de judecata pot comunica public date despre procedurile penale care se desfasoara doar atunci cand datele furnizate justifica un interes public sau acest lucru este necesar in interesul descoperirii faptelor si aflarii adevarului in cauza”, se arata intr-un amendament al CSM si adoptat de Comisie.
Legea 304 privind organizarea judiciara, asupra careia CCR ar urma sa se pronunte tot miercuri, a fost atacata de mai multe ori la Curte atat de catre PNL si USR, cat si de catre presedintele Klaus Iohannis, sesizarile acestora fiind respinse.
Saptamana trecuta, Curtea Constitutionala a respins o noua sesizare a presedintelui Klaus Iohannis asupra modificarilor aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciara.
De asemenea, Legea a fost respinsa trei ori de Parlament in forma trimisa de seful statului la reexaminare.
Comisia de la Venetia a emis, vineri, o opinie preliminara in legatura cu modificarile la cele trei legi ale justitiei din Romania, formuland o serie de recomandari, intre care mentinerea rolului presedintelui si al CSM in numirea/revocarea procurorilor de rang inalt, renuntarea la schema de pensionare anticipata a procurorilor, eliminarea sau redefinirea prevederilor care le permit procurorilor sefi sa invalideze, ca neintemeiate, solutiile procurorilor. Expertii Comisiei de la Venetia considera ca noile prevederi ar putea conduce la o presiune excesiva asupra judecatorilor si procurorilor, subminand independenta sistemului judiciar si a membrilor sai.
