Viitor nesigur: Statul insular Tuvalu lupta pentru a-si pastra integritatea pe masura ce nivelul marii creste si teritoriul sau risca sa fie inghitit de ape
Miercuri, prim-ministrul din Tuvalu, tara insulara din Polinezia, va cere membrilor ONU sa sprijine eforturile sale pentru recunoasterea permanenta a granitelor sale maritime si a statutului sau, informeaza Reuters.
Cei 11.000 de locuitori care locuiesc pe noua atoli imprastiati in Pacific, au intrat in criza de timp. Tuvalu, a carui altitudine medie este de doar 2 m, a cunoscut o crestere a nivelului marii cu 15 cm in ultimele trei decenii, o data si jumatate fata de media globala.
Pana in 2050, oamenii de stiinta de la NASA proiecteaza ca mareele zilnice vor scufunda jumatate din atolul principal Funafuti, care gazduieste 60% dintre locuitorii din Tuvalu, unde satele se agata de o fasie de pamant ingusta de 20 m in parti.
Viata se schimba deja: tuvaluanii se bazeaza pe rezervoare de apa de ploaie si pe o gradina centrala ridicata pentru cultivarea legumelor, deoarece inundatiile cu apa sarata au ruinat panza freatica, afectand culturile.
Un tratat de referinta cu Australia, privind clima si securitatea, anuntat in 2023, ofera o cale pentru ca 280 de tuvaluani sa migreze anual in Australia, incepand de anul viitor.
Intr-o vizita recenta in Tuvalu si in interviuri cu mai multi rezidenti si oficiali, Reuters a constatat ingrijorarea cu privire la cresterea marilor si perspectiva unei relocari permanente.
Patru dintre oficiali au dezvaluit progrese privind o strategie diplomatica emergenta pentru a stabili o baza legala pentru existenta in continuare a Tuvalu ca stat suveran – chiar si dupa ce acesta va disparea sub valuri.
Mai exact, Tuvalu isi propune sa schimbe legea marii pentru a pastra controlul asupra unei zone maritime vaste cu drepturi de pescuit profitabile si vede doua cai pentru a realiza acest lucru: un exemplu in cadrul tribunalului maritim international sau o rezolutie a Natiunilor Unite, a constatat raportul Reuters.
Nemultumirea fata de raspunsul global la situatia dificila din Tuvalu, chiar si dupa acordul inovator cu Australia, i-a determinat pe diplomatii din Tuvalu sa schimbe tactica in acest an, au spus doi dintre oficiali.
Tuvalu are doar 26 de kilometri patrati. Dar este dispersat intr-un arhipelag indepartat, creand o zona economica exclusiva de aproximativ 900.000 de kilometri patrati –de doua ori mai mare decat California.
In aceasta societate strans unita si profund crestina, locuitorii spun ca se tem ca relocarea ar insemna pierderea culturii lor.
„Unii vor trebui sa plece, iar altii vor dori sa ramana aici. Este o decizie foarte greu de luat”, a adaugat el. „Pentru a parasi o tara, parasesti cultura cu care te-ai nascut, iar cultura este totul – familia, sora ta, fratele tau. Este totul”, a spus Maani Maani, 32 de ani, un lucrator IT in orasul principal Fongafale.
Deocamdata, Tuvalu incearca sa castige timp. Pe Funafuti, care are o latime de maximum 400 de metri, are loc constructia de diguri si bariere pentru a proteja impotriva furtunilor. Tuvalu a construit 7 hectare de teren artificial si planuieste sa construiasca mai mult, care spera sa reziste mareelor pana in 2100.
Pana atunci, NASA proiecteaza o crestere a nivelului marii de 1 m in Tuvalu, sau dublul in cel mai rau caz, ceea ce ar insemna ca 90% din Funafuti se va afla sub apa.
Dupa ce au asigurat o cale de iesire pentru populatie, diplomatii din Tuvalu lupta pentru securitatea juridica, in conditiile in care un stat insular este inghitit de mare.
Conform planului, unii rezidenti ar ramane pe loc cat mai mult timp posibil, asigurand o prezenta continua pentru a ajuta la sustinerea suveranitatii durabile a natiunii, potrivit a doi oficiali din Tuvalu si a termenilor tratatului cu Australia.
Terenul uscat este o alta cerinta cheie pentru statutul de stat, asa ca Tuvalu vrea sa schimbe legea marii.
Miercuri, Adunarea Generala a Natiunilor Unite este programata sa organizeze o reuniune la nivel inalt privind cresterea nivelului marii, in care prim-ministrul Feleti Teo va cauta sprijinul membrilor ONU pentru campania Tuvalu pentru ca granitele maritime si statutul sau sa fie recunoscute ca permanente, spun oficialii.
Teo va vorbi in plenul de deschidere, potrivit secretarului permanent pentru afaceri externe al Tuvalu, Pasuna Tuaga, impreuna cu secretarul general al ONU Antonio Guterres.
Potrivit lui Tuaga, cresterea nivelului marii ar trebui tratata ca o problema de sine statatoare, „nu aglomerata sub discursul schimbarilor climatice. Este o amenintare existentiala pentru statualitatea Tuvalu si supravietuirea identitatii sale”, a adaugat secretarul pentru afaceri externe.
Comisia de Drept International a ONU, care va emite un raport privind cresterea nivelului marii anul viitor, si-a semnalat in iulie sprijinul pentru o rezolutie potrivit creia statualitatea va continua acolo unde pamantul unei natiuni este scufundat total sau partial de cresterea nivelului marii cauzata de schimbarile climatice.
Comisia a spus ca unii membri au argumentat impotriva modificarii Conventiei ONU privind dreptul marii, preferand alte cai.
Apele bogate in ton din Tuvalu sunt pline de flotee de pescuit straine care platesc tarii aproximativ 30 de milioane de dolari SUA in taxe de licenta anual – cea mai mare sursa de venituri. Tuvalu primeste, de asemenea, cel putin 10 milioane USD pe an din vanzarea domeniului sau de internet .tv.
In cazul in care comunitatea internationala ar recunoaste granitele maritime ale Tuvalu ca fiind permanente, ar oferi un colac de salvare economic, a declarat viceprim-ministrul Panapasi Nelesone intr-un interviu.
Tuvalu le-a cerut partenerilor sai diplomatici sa semneze comunicate comune care sprijina pastrarea granitelor sale maritime, desi spune ca multi nu au raspuns oficial.
„Vom continua sa vorbim despre asta – atata timp cat vom trai aici”, a spus Nelesone.
Vecinii Tuvalu – cei 18 membri ai Forumului Insulelor Pacificului – sunt de acord. Ei au declarat ca granitele maritime ale regiunii sunt fixe. Iar tratatul cu Australia spune ca „statualitatea si suveranitatea Tuvalu vor continua”.
Cincisprezece guverne, inclusiv din Asia si Europa, au semnat, de asemenea, comunicari bilaterale cu Tuvalu, prin care sunt de acord ca granitele sale nu vor fi modificate odata cu cresterea nivelului marii, spun oficialii si parlamentarii din Tuvalu.
Dar dintre puterile straine care opereaza flote de pescuit in Pacific, numai Taiwan, aliatul diplomatic al Tuvalu, si Fiji, vecinul sau, au semnat astfel de comunicate. Oficialii din Tuvalu spun ca acest lucru ii nelinisteste; isi fac griji cu privire la viitorul pescuit ilegal si la pierderea de venituri care rezulta.
Simon Kofe, fost judecator si actual parlamentar care reprezinta Funafuti, a condus anul trecut revizuirile constitutiei Tuvalu pentru a-i consacra statulitatea perpetua. Carta revizuita inregistreaza, de asemenea, coordonatele maritime ale zonei economice exclusive a Tuvalu.
Asemenea masuri ajuta la construirea unei piste de documente care sa sustina cazul Tuvalu daca acesta va solicita o decizie cu privire la impactul schimbarilor climatice asupra granitelor maritime in cadrul Tribunalului International pentru Dreptul Marii, a declarat Kofe pentru Reuters.
Tuvalu este copresedinte al Comisiei Statelor Insulare Mici (COSIS) pentru Schimbarile Climatice si Dreptul International, fondata in urma cu trei ani cu o declaratie conform careia zonele maritime se aplica fara reducere in fata schimbarilor climatice.
In mai, grupul a castigat un aviz consultativ in cadrul tribunalului, care a spus ca statele au obligatia de a proteja marea de schimbarile climatice. A fost prima hotarare a tribunalului legata de clima.
Donald Rothwell, expert in dreptul maritim international la Universitatea Nationala Australiana, a declarat ca a fost o victorie semnificativa care „avanseaza pozitia Tuvalu si a altor state insulare mici afectate de schimbarile climatice”, dar nu a decis nimic asupra granitelor maritime.
