Xi Jinping, in Europa, dupa cinci ani. Presedintele chinez va vizita Franta, Serbia si Ungaria
Presedintele chinez Xi Jinping este asteptat saptamana viitoare in Europa pentru prima data in ultimii cinci ani (exceptand vizita de anul trecut pe care i-a facut-o lui Vladimir Putin la Moscova). Turneul ar putea scoate in evidenta disensiunile europene in ceea ce priveste comertul cu Beijingul si modul in care Uniunea Europeana se pozitioneaza ca pol intre Statele Unite si China, transmite Reuters.
Xi se va afla in Europa in perioada 5-10 mai. Presedintele chinez va vizita Franta, Serbia si Ungaria intr-un moment in care Uniunea Europeana ameninta sa loveasca prin tarife vamale industria vehiculelor electrice si a energiei verzi din China din cauza subventiilor uriase despre care blocul european spune ca le ofera producatorilor din China un avantaj incorect pe piata europeana.
In conditiile in care economia Chinei se confrunta cu turbulente puternice, iar SUA se inchide fata de firmele chineze, Uniunea Europeana ar putea avea o anumita influenta asupra Beijingului. Dar cei 27 de membri ai blocului nu sunt aliniati in mod clar, ceea ce le submineaza capacitatea de a modela gandirea chineza, spun analistii.
Vizita va „injecta stabilitate in dezvoltarea relatiilor dintre China si Europa”
Vizita este insa umbrita de preocuparile europene legate de sprijinul chinez pentru economia de razboi a Rusiei, dupa doi ani de campanie militara in Ucraina.
Lin Jian, purtator de cuvant al Ministerului chinez de Externe, a declarat ca vizita lui Xi va „injecta stabilitate in dezvoltarea relatiilor dintre China si Europa si va aduce noi contributii la pacea si stabilitatea in lume”.
Obiectivul lui Xi ar fi neutralizarea agendei de securitate economica a UE, inclusiv a amenintarilor tarifare, prin exploatarea diferentelor interne, a declarat Mathieu Duchatel, cercetator senior la Institutul Montaigne.
„Exista un element foarte puternic de a diviza si a conduce”, a spus Duchatel despre strategia Chinei fata de Europa. „Acest lucru nu este ascuns, ci la vedere”, adauga expertul.
Discutii in patru cu Xi? China, Franta, Germania si UE
Companiile si guvernele europene se plang de mult timp de accesul restrictionat la piata chineza si de concurenta neloiala. Un studiu al Institutului Kiel a estimat ca subventiile acordate de China firmelor sale sunt de trei pana la noua ori mai mari decat cele acordate de alte economii majore.
Comisia Europeana are dreptul exclusiv de a conduce politica comerciala pentru intreaga Uniune Europeana, dar in cadrul blocului comunitar, statele membre au intampinat dificultati in a se pune de acord asupra modului in care sa rezolve dezechilibrul comercial.
Presedintele francez Emmanuel Macron urmareste o pozitie mai agresiva a UE in privinta subventiilor si a avertizat ca blocul risca sa ramana in urma, daca nu permite derogari de la propriile reguli de concurenta in fata „subventiilor excesive” din partea Chinei si a SUA. „Reglementam prea mult, nu investim suficient, nu protejam suficient”, a declarat Macron pentru The Economist intr-un interviu publicat joi.
In aprilie, cancelarul german Olaf Scholz a facut presiuni asupra lui Xi pentru un acces mai bun pe piata chineza pentru firmele germane. Dar in ceea ce priveste investigatiile antisubventii ale UE, aparent nerabdator sa evite antagonizarea Beijingului, el a declarat ca blocul nu ar trebui sa actioneze din interes propriu protectionist, desi concurenta ar trebui sa fie corecta.
Unii oficiali guvernamentali francezi spun in privat ca sunt ingrijorati ca Berlinul va incerca sa submineze ancheta privind vehiculele electrice, care a vizat producatorii auto chinezi BYD, Geely si SAIC.
China este o piata cheie pentru economia germana bazata pe exporturi si pentru constructorii sai auto, precum BMW si Mercedez-Benz.
Scholz a luat masa cu Macron la Paris, joi, o intalnire la care au participat si sotiile, au declarat doua surse.
Noah Barkin, consilier senior la Rhodium Group, care urmareste relatiile dintre UE si China, spune ca Macron l-ar incuraja pe Scholz sa i se alature lui si presedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru discutii in patru cu Xi in capitala franceza, in timp ce Parisul incearca sa prezinte un front unit. Palatul Elysee a refuzat sa comenteze.
„S-a deschis un decalaj ingrijorator intre pozitia germana privind China, pe de o parte, si pozitia francezilor si a Comisiei Europene, pe de alta parte. Exista pur si simplu o mai mare disponibilitate la Paris si la Bruxelles de a se impotrivi Beijingului pe frontul comercial decat la Berlin”, a explicat Barkin.
„Europa are destul de multe parghii, dar aceste parghii zboara pe fereastra daca creditorii europeni trimit mesaje diferite lui Xi”, a avertizat analistul.
De ce merge Xi in Ungaria si Serbia?
Un consilier al lui Macron a declarat ca liderul francez isi va adauga vocea la apelurile venite de la Washington, Bruxelles, Berlin si din alte parti pentru ca China sa opreasca exporturile catre Rusia de tehnologii „cu dubla utilizare” si alte tehnologii care sustin efortul de razboi al Rusiei.
In Serbia si Ungaria, orice comentariu public al lui Xi cu privire la Rusia se va confrunta cu o examinare atenta.
Xi urmeaza sa il primeasca pe presedintele rus Vladimir Putin in China, mai tarziu in luna mai.
Observatorii spune ca alegerea de catre Xi a Serbiei si Ungariei a fost conceputa pentru a apropia doua tari europene care sunt pro-Rusia si sunt mari beneficiare ale investitiilor chineze, inclusiv printr-un ajutor financiar pentru un proiect feroviar intarziat care ar trebui sa lege capitalele lor.
Presedintele sarb Aleksandar Vucic a declarat ca este onorat de vizita lui Xi si ca se asteapta ca un acord de liber-schimb intre cele doua tari, semnat in octombrie anul trecut, sa intre in vigoare la 1 iulie.
Analistii chinezi spun ca Xi ar putea folosi escala sa la Belgrad, care coincide cu cea de-a 20-a aniversare a bombardarii de catre NATO a ambasadei chineze din aceasta tara, pentru a pune in valoare agenda anti-NATO a Chinei.
China a amplificat eforturile Rusiei de a acuza SUA si NATO pentru escaladarea razboiului din Ucraina prin furnizarea de arme Kievului.
Ungaria, la randul ei, are un istoric de a bloca declaratiile UE care criticau China in ceea ce priveste drepturile omului.
Shen Dingli, cercetator in domeniul relatiilor internationale cu sediul la Shanghai, este de parere ca actiunile de sensibilizare a Serbiei si Ungariei fac parte din eforturile Chinei de a adanci diviziunile in cadrul Occidentului.
