Zelenski anunta ca poporul va avea ultimul cuvant in privinta negocierilor de pace cu Rusia: „Orice compromis va trebui sa fie votat intr-un referendum”

Presedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni ca orice compromis convenit cu Rusia pentru a pune capat razboiului va trebui sa fie votat de ucraineni in cadrul unui referendum.

„Oamenii vor trebui sa se exprime si sa raspunda la aceasta sau acea forma de compromis. Si care vor fi acestea (compromisurile) este subiectul discutiilor noastre si al intelegerii dintre Ucraina si Rusia”, a declarat el intr-un interviu publicat de compania publica ucraineana de radio si televiziune Suspilne.

Problemele care ar putea fi ridicate in cadrul unui eventual referendum ar putea viza teritoriile ocupate de fortele rusesti, inclusiv Crimeea, sau garantiile de securitate oferite Ucrainei de catre tari in locul aderarii la NATO, a spus el.

Confruntarea de pe campul de lupta si de la masa negocierilor in razboiul declansat de Rusia prin atacul din 24 februarie asupra Ucrainei a crescut luni in intensitate, in timp ce negocierile de pace dintre cele doua parti continua fara sa se intrevada deocamdata vreo concluzie tangibila, consemneaza agentia DPA.

Rusia sustine ca a facut unele progrese pe campul de lupta, in timp ce Ucraina afirma ca ambele tabere sunt oarecum pe aceleasi pozitii, impresia de ansamblu fiind ca ofensiva rusa este in continuare intr-un punct mort si barbaria de pe front nu duce nicaieri. Punctul cel mai fierbinte ramane orasul-port Mariupol, inconjurat si asediat de trupele ruse, care au dat duminica ucrainenilor un ultimatum sa-l predea pana luni dimineata, ultimatum respins de Kiev.

Informatiile de pe front sunt putine si greu sau imposibil de verificat. Rusia a sustinut luni ca a ucis 80 de combatanti ucraineni intr-un atac asupra unei baze de antrenament in nord-vestul Ucrainei si ca a luat 60 de soldati ucraineni prizonieri langa Kiev. In capitala, opt persoane au fost ucise intr-un bombardament rusesc asupra unui centru comercial despre care Moscova afirma ca servea si ca depozit de munitii pentru lansatoarele multiple de rachete.

Confruntata cu rezistenta ucraineana inversunata ce i-a franat inaintarea, Rusia si-a intensificat operatiunile navale si aeriene, constata un responsabil al Pentagonului, potrivit AFP.

Aviatia rusa a ”efectuat peste 300 de iesiri in ultimele 24 de ore si ucrainenii si-au accelerat si ei ritmul iesirilor”, dar aceste operatiuni nu conduc la lupte aeriene, noteaza acel oficial. Armata rusa, explica el, de obicei lanseaza rachetele aer-sol asupra unor tinte ucrainene actionand din spatiul aerian rus sau belarus, ”nu se aventureaza prea departe si nici prea mult timp in spatiul aerian ucrainean”, pe care ucrainenii il apara cu mare dexteritate, astfel ca Rusia nu reuseste sa obtina suprematia aeriana.

Cat despre atacurile cu rachete de inalta precizie, cum ar fi racheta Kinjal, care, potrivit Moscovei, a fost folosita sambata de Rusia in atacul de sambata asupra unui depozit de armament din vestul Ucrainei, oficialul Pentagonului are semne de intrebare asupra existentei unui stoc suficient de astfel de arme.

Acelasi responsabil al Pentagonului a vorbit si despre o intensificare a activitatii navale ruse in nordul Marii Negre, dar deocamdata nu sunt indicii ca un desant maritim in zona orasului Odesa ar fi iminent. Respectiva zona a fost minata de armata ucraineana, iar potrivit Rusiei cablurile de ancorare ale unor mine s-au rupt si acestea plutesc in deriva pe mare, fiind un pericol pentru navigatie.

Pe ansamblu, concluzioneaza reprezentantul Pentagonului, ”ceea ce vedem este o tentativa disperata a rusilor de a-si recapata elanul si de a intoarce totul in favoarea lor”, aceasta in timp ce in a 26-a zi a invaziei fortele ruse sunt in continuare blocate la 15 kilometri nord-vest si la 30 de kilometri est de Kiev.

Pe campul de lupta, ”daca nu suntem deja intr-un impas, ne apropiem rapid de el”, rezuma la randul sau situatia un oficial NATO, citat de CNN. Acesta remarca faptul ca un impas al ofensivei ruse este dintr-un anumit punct de vedere foarte periculos, intrucat armata rusa este tot mai mult inclinata sa-si foloseasca intens puterea de foc apeland la arme mai putin precise si mai devastatoare in zonele urbane, crescand victimele in randul civililor.

Niciuna dintre parti nu da inapoi, iar in ultimele zile trupele ruse au continuat sa aduca intariri si sa-si remedieze disfunctionalitatile logistice atat in jurul Kievului cat si pe directiile operatiunilor ofensive din sud, noteaza acelasi oficial al NATO. Evaluarea Aliantei, adauga el, este ca obiectivele Rusiei nu s-au schimbat, unul dintre acestea fiind capturarea capitalei Kiev.

In acest timp continua negocierile, dar nu este clar ce discuta partile in conflict, care s-au intalnit luni pentru inca o ora si jumatate, dupa care au continuat tratativele in grupuri de lucru. Negociatorul ucrainean Mihailo Podoliak a estimat ca negocierile s-ar putea prelungi inca vreo cateva saptamani si a apreciat ca exista semne ce arata ca pozitia Moscovei devine ”mai realista” si mai rezonabila, fara a intra in detalii.

Rusia cere in principal stabilirea unui statut de neutralitate pentru Ucraina, demilitarizarea acesteia, recunoasterea suveranitatii Rusiei asupra Crimeii anexate si dreptul la autodeterminare al provinciilor separatiste proruse din Donbas. Ucraina a manifestat o disponibilitate de compromis in privinta unui statut de neutralitate, cu garantii de securitate solide din partea Occidentului, nu insa si in privinta integritatii sale teritoriale.

Presedintele ucrainean Volodimir Zelenski insista sa se intalneasca cu omologul sau rus Vladimir Putin pentru a negocia direct cu el. Kremlinul se mentine insa pe pozitii si transmite ca o astfel de intalnire nu se va face pana cand cele doua parti nu vor conveni asupra unui plan de pace detaliat si cere mai mult ”dinamism” din partea Kievului.